Procurorii DIICOT au anunţat, joi, că 37 de persoane au fost trimise în judecată în urma operaţiunii ”Calul Troian” desfăşurată la finalul anului trecut în Constanţa, pentru comiterea mai multor infracţiuni printre care trafic de persoane, şantaj, camătă, spălare de bani, trafic de minori, proxenetism. Anchetatorii au precizat că membrii grupării afişau tatuaje de un anumit tip, au etalat un nivel de trai ridicat, prin utilizarea unor autoturisme de lux şi au dezvoltat afaceri, cluburi şi restaurante pentru a ascunde provenienţa surselor ilegale de venit. De asemenea, membrilor grupării le-a fost compusă şi o melodie al cărui titlu – ”M-am născut în 4-5 (n.r. numele unui cartier din Constanţa unde s-a constituit gruparea), n-am nevoie de servici” – ilustrează modalitatea de obţinere a veniturilor. Procurorii au identificat zeci de victime ale acestei grupări.
Reprezentanţii DIICOT au anunţat, joi, că procurorii au dispus trimiterea în judecată a 37 de persoane fizice şi a unei persoane juridice, în cauza intitulată ”Calul Troian”, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj, spălare a banilor, desfăşurare fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influenţarea declaraţiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei, tulburarea ordinii şi liniştii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.
Anchetatorii au precizat că, din cele 37 de persoane, 15 sunt arestate preventiv, una, la domiciliu, iar 21 sunt cercetate sunt control judiciar.
Procurorii au stabilit că, începând cu anul 2014, în cartierul Km. 4-5 din municipiul Constanţa, cinci persoane au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp şi celelalte persoane cercetate în acest dosar.
”Probele administrate au relevat faptul că grupul infracţional organizat, unul de tip polivalent, a fost constituit, iniţial în scopul obţinerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar cât şi numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracţiuni, respectiv camătă, dar şi pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracţională”, au transmis procurorii.
Ei au menţionat că această grupare a prezentat o structură determinată, bazată pe “diviziunea muncii” , cu reguli de comportare şi roluri prestabilite specifice unei unităţi structurate.
Astfel, sub conducerea celor cinci persoane care au constituit grupul, membrii au primit şi avut roluri bine definite: de a recruta tinerele exploatate sexual, de a primi sumele de bani obţinute din activitatea de prostituţie, de a trimite prin transfer monetar ori de a aduce banii în ţară, de a colecta sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei, de a ţine evidenţa sumelor de bani obţinute din activitatea de prostituţie şi cea de cămătărie, de a însoţi şi transporta tinerele exploatate în străinătate, cu scopul de a le asigura protecţia, de a recupera sumele de bani împrumutate cu camătă, de a disimula adevărata provenienţă a bunurilor provenite din comiterea de infracţiuni, de a acţiona ca persoană interpusă în cadrul unor societăţi, de a pune la dispoziţia grupării date de identificare în vederea creării unor conturi bancare, de a racola noi membri în grupare, de a asigura protecţia membrilor grupării, precum şi a tinerelor care practicau prostituţia.
De asemenea, investigaţiile procurorilor DIICOT au arătat că activitatea infracţională a grupării nu s-a limitat la zona municipiului Constanţa, ci s-a extins atât în ţară, cât şi în diverse locaţii din Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Austria.
”În scopul de a-şi demonstra «puterea», dar şi pentru a atrage noi victime, inculpaţii au etalat un nivel de trai ridicat, inclusiv prin utilizarea unor autoturisme de lux, iar prin intermediul altor persoane sau în mod direct, au dezvoltat afaceri, cluburi şi restaurante, pentru a disimula natura şi provenienţa surselor ilicite de venit. De asemenea, pentru a-şi impune «supremaţia» pe zona de acţiune, care să permită membrilor săi derularea activităţilor infracţionale fără riscul de a intra în conflicte cu membrii altor grupări, aceasta a acţionat, în multe situaţii, cu violenţă, provocând adevărate scandaluri în public, intens mediatizate, zona de la Km 4-5 fiind denumită de presa locală «Mica Sicilie»”, a precizat sursa citată.
Anchetatorii au menţionat că sentimentul de apartenenţă la acest grup a avut dublu rol: pe de-o parte siguranţa membrilor grupării că, în situaţia în care grupări rivale sau persoane care la un moment dat ar fi putut reprezenta riscuri de orice natură, un număr suficient de membri s-ar fi putut grupa în orice moment, astfel încât să poată reacţiona şi, pe de altă parte, rolul de a descuraja orice persoană care, din diferite motive, ar fi putut intra în conflicte cu vreunul dintre membrii grupului.
”Relaţiile dintre membrii grupării Km 4-5, care s-a autocreditat şi autoevaluat ca fiind cea mai puternică de pe raza municipiului Constanţa, au fost evidenţiate, atât într-o melodie special compusă pentru grupul infracţional organizat, al cărei titlu ilustrează modalitatea de obţinere a veniturilor de către membrii grupării: «M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici»”, au mai precizat procurorii.
Ei au adăugat că tot ca semn al apartenenţei, ”membrii au afişat tatuaje de un anumit tip, au ales numere de înmatriculare în combinaţia 4-5 şi au dezvoltat modele de comportament care să descurajeze orice reacţie de opoziţie din partea victimelor, a familiilor şi anturajului acestora, dar şi a unor terţi, martori la acţiuni ale grupării”.
Gruparea a fost destructurată în noiembrie 2025 în urma unei ample acţiuni a DIICOT – Serviciul Teritorial Constanţa, realizată împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa. După percheziţiile făcute la locuinţele membrilor grupării procurorii au ridicat 200.000 lei, 51.000 euro, precum şi alte sume în diverse valute (USD, UKP, CAD), trei arme letale şi patru neletale, toate deţinute ilegal, zeci de arme albe (săbii, macete, cuţite, boxuri), veste antiînjunghiere, ceasuri de lux şi diverse bijuterii, cantităţi de droguri de risc şi mare risc, instrumente de porţionare, cântărire şi consum a substanţelor interzise, medii de stocare şi înscrisuri cu valoare probatorie.
De asemenea, în timpul anchetei, au fost identificate zeci de persoane vătămate, victime ale traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, cametei, dar şi altor infracţiuni săvârşite de către membrii grupării.
Totodată, procurorii au luat măsuri şi asupra unei persoane juridice – un club – folosită pentru spălarea banilor.
DIICOT a solicitat instanţei menţinerea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra a zeci de imobile şi terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, sume de bani şi alte bunuri mobile aparţinând persoanelor trimise în judecată, în valoare de aproximativ 6,5 milioane euro.
De asemenea, procurorii au mai cerut şi menţinerea măsurilor preventive faţă de inculpaţi, precum şi obligarea acestora la plata sumei de 2.252.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Tribunalului Constanţa.
