Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) critică reacţia lentă a autorităţilor în cazul incidentului cu drona căzută pe un bloc în Galaţi şi cere dezvoltarea unui scut antidronă pentru estul României, dar şi accelerarea construirii autostrăzilor A7 şi A8.
Conducerea MDM afirmă, sâmbătă, că Moldova nu mai poate fi tratată ca ”periferie strategică” a României şi solicită autorităţilor mai multe măsuri, între care reevaluarea planurilor de apărare pentru regiunea Moldova, dezvoltarea unui scut antidronă pentru estul României, cooperare operaţională şi tehnologică cu Ucraina în domeniul dronelor şi apărării aeriene şi accelerarea construirii autostrăzilor A7 şi A8 ca infrastructură strategică.
”Securitatea Moldovei este securitatea României. Drona rusă care a lovit Galaţiul în noaptea de 28/29 mai 2026 nu a afectat doar un bloc. A lovit iluzia că regiunea Moldova este protejată şi că statul român este pregătit pentru ameninţările războiului modern. Pentru cetăţenii români din Moldova, atacul demonstrează că războiul nu mai este o realitate îndepărtată”, susţine MDM.
Asociaţia civică consideră că reacţia autorităţilor române a fost lentă, marcată de ”bâlbâieli şi ezitări”, iar măsurile anunţate rămân deocamdată simple declaraţii.
”Poziţionarea întârziată a leadershipului politic românesc a lăsat loc liber propagandei antidemocratice, extremiste şi proruse, amplificând efectele urmărite de Rusia în plan informaţional. Pentru prima dată, un atac cu dronă, în cadrul războiului declanşat de Rusia, a produs victime şi distrugeri într-un oraş românesc. Acest fapt schimbă fundamental percepţia de securitate a cetăţenilor, în primul rând a celor din regiunea Moldova”, precizează MDM.
Reprezentanţii MDM mai afirmă că de-a lungul anilor, statul român s-a amăgit singur, i-a minţit pe cetăţeni că totul e în regulă, iar cu fiecare pătrundere a unei drone ruseşti în spaţiul său a inventat o nouă minciună.
”Reacţiile pe care le-am văzut după incidentul de la Galaţi sugerează mai degrabă o încercare de revenire la vechile reflexe instituţionale decât o asumare a necesităţii de schimbare. Instituţiile lasă impresia unei reţele opace de oameni în poziţii de decizie în politică, servicii secrete şi armată, care nu poate fi scuturată ca să facă ceva hotărât şi clar”, a declarat conducerea MDM.
Reprezentanţii asociaţiei critică şi faptul că partidele româneşti ”se joacă” cu programul SAFE, cu achiziţiile de armament, cu revitalizarea industriei de apărare şi cu realizarea unor porţiuni mari din autostrăzile Moldovei, A7 şi A8.
”Regiunea Moldova suportă de ani de zile costurile proximităţii războiului fără a beneficia de o prioritate similară în investiţiile de securitate şi infrastructură. Din păcate, decidenţii militari români nu pot ieşi din paradigma Porţii Focşanilor. Evenimentul de la Galaţi arată că planificarea apărării trebuie adaptată rapid la lecţiile războiului din Ucraina. Regiunea Moldova nu mai poate fi tratată exclusiv prin concepte strategice formulate pentru alte tipuri de conflicte şi alte epoci”, adaugă MDM.
Potrivit MDM, timp de peste patru ani, Ministerul Apărării Naţionale a răspuns preocupărilor societăţii privind securitatea estului României prin formule birocratice şi asigurări generale, insuficiente în raport cu gravitatea evoluţiilor din regiune.
”Decenii la rând pe holurile politicii, serviciilor secrete şi structurilor militare s-a vorbit în şoaptă despre imposibilitatea de a dezvolta Moldova, de a construi autostrăzi, de a moderniza căi ferate, de a atrage investiţii industriale serioase. Mult timp, în cercurile de putere de la Bucureşti, Moldova a fost privită mai degrabă prin prisma rolului său strategic de zonă-tampon decât ca o regiune care trebuie dezvoltată şi protejată la acelaşi nivel cu restul ţării”, a adăugat conducerea MDM.
