Franța se confruntă cu o nouă criză politică înaintea votului de încredere din 8 septembrie, care ar putea duce la demisia guvernului lui François Bayrou și la instalarea celui de-al treilea executiv într-un singur an. Instabilitatea de la Paris nu îngrijorează doar piețele financiare, ci și Uniunea Europeană, deoarece Franța, a doua economie a zonei euro, are un rol cheie în echilibrul bugetar, în politica comercială și industrială, dar și în tranziția tehnologică și climatică. O eventuală prăbușire a guvernului riscă să pună sub semnul întrebării planul de reducere a deficitului asumat la Bruxelles și să diminueze influența Parisului în marile negocieri europene, potrivit Euronews.
Premierul François Bayrou și-a asumat un vot de încredere în încercarea de a convinge deputații să susțină planul său de redresare bugetară. Franța riscă să ajungă la al treilea guvern într-un singur an, o instabilitate care îngrijorează piețele.
„În mod clar, piețele urmăresc situația și se gândesc la implicații. Dacă turbulențele politice se vor agrava, acest lucru ar putea pune presiune pe randamentele obligațiunilor franceze. Iar asta, desigur, este negativ pentru economie, pentru că dobânzi mai mari înseamnă investiții mai scumpe”, a declarat pentru Euronews Guntram Wolff, economist la Bruegel.
Instabilitatea politică duce, de regulă, la pierderea încrederii investitorilor. Trebuie să fim conștienți că orice agitație majoră va avea consecințe, atât pentru investitorii din Franța, cât și pentru cei străini care iau în calcul această țară ca destinație de investiții.
Franța continuă să acumuleze datorii, iar Bayrou vrea economii de 44 de miliarde de euro până în 2026 pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2029. Printre măsuri: reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și eliminarea a două zile de sărbătoare legală.
Partidele de opoziție au anunțat deja că vor vota împotriva guvernului.
Franța se clatină, Europa tremură
UE așteaptă ca Franța să-și pună finanțele în ordine, conform angajamentelor europene. Misiunea ar deveni însă și mai dificilă dacă guvernul ar cădea.
„Franța s-a angajat să reducă deficitul într-un plan multianual agreat cu Uniunea Europeană. Absența unui guvern și a unui buget pentru anul viitor ar putea pune sub semnul întrebării acest plan de reducere a deficitului”, a subliniat Éric Maurice, analist politic la European Policy Centre (EPC).
Instabilitatea politică ar putea afecta influența Franței în UE.
„Având în vedere greutatea Franței în zona euro și în Uniunea Europeană, acest lucru ar putea avea consecințe pentru întreaga zonă euro, pentru relațiile economice dintre partenerii europeni și, prin extensie, pentru influența politică a Parisului asupra deciziilor majore privind comerțul, politica industrială și de competitivitate, tranziția tehnologică și schimbările climatice”, a spus Éric Maurice pentru Euronews.
Într-un interviu acordat în iunie, ministrul conturilor publice Amélie de Montchalin a avertizat asupra riscului ca finanțele Franței să fie plasate sub controlul instituțiilor internaționale și europene, scenariu respins recent de președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
„În câteva zile, agențiile de rating urmează să publice evaluările. Vom vedea atunci dacă pentru Franța va fi mai dificil să se finanțeze. Dar, deocamdată, suntem departe de o intervenție a FMI și chiar de o eventuală intervenție a Băncii Centrale Europene pentru a cumpăra datorie publică, așa cum s-a făcut în trecut în UE”, a adăugat Éric Maurice.
El a precizat că, în prezent, datoria Franței nu reprezintă un risc pentru zona euro.
Am văzut în anii 2010 că o situație incertă într-o țară, în special în Italia la acea vreme, putea avea consecințe directe pentru întreaga zonă euro.
„De atunci, s-au făcut multe pentru a întări sistemul bancar și piețele, astfel încât zona euro este mai solidă în fața pericolului unei crize”, a mai explicat analistul politic.
Indicatori economici
Produsul Intern Brut al Franței a crescut moderat, cu 0,3% trimestrial, în al doilea trimestru din 2025, ajungând la 657,6 miliarde de euro, potrivit Institutului Național de Statistică și Studii Economice (INSEE).
Deși modestă, creșterea a depășit așteptările. În 2024, PIB-ul Franței a fost de 2.920 miliarde de euro, ceea ce menține țara pe locul doi în UE, după Germania.
Datoria publică a continuat să crească, ajungând la 3.345 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru din 2025, adică 113,9% din PIB, potrivit INSEE. Deficitul bugetar a fost de 169,7 miliarde de euro în 2024, echivalentul a 5,8% din PIB.
Acești indicatori depășesc cu mult criteriile de la Maastricht, stabilite în 1992, care prevăd ca datoria publică a unei țări din zona euro să nu depășească 60% din PIB, iar deficitul bugetar să nu fie mai mare de 3%.
Editor : Ștefania Apostol