Consiliul Superior al Magistraturii susţine, într-o informare trimisă Comisiei Europene, că propunerea legislativă privind pensiile ocupaţionale pentru magistraţi este „un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”.
Consiliul a dat publicităţii, vineri, informarea trimisă Comisiei Europene cu privire la situaţia actuală a sistemului judiciar, la ultimele evoluţii referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaţionale pentru magistraţi.
„În continuarea vizitei în cadrul misiunii de evaluare a Comisiei Europene din data de 10 martie 2025, organizată în contextul elaborării Raportului privind statul de drept, precum şi a discuţiilor ulterioare referitoare la propunerea legislativă de modificare a actelor normative în domeniul pensiilor ocupaţionale pentru magistraţi, dorim să vă transmitem informaţii suplimentare privind ultimele evoluţii. Procedura de elaborare şi dezbatere a propunerii legislative menţionate este marcată de deficienţe grave din perspectiva dialogului interinstituţional şi a lipsei oricărei raportări la principiile şi celelalte exigenţe care rezultă din Constituţia României şi din documentele internaţionale relevante. Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reală, raţiunile promovării acestuia ţinând exclusiv de considerente electorale”, afirmă CSM în document.
Potrivit sursei citate, în contextul „incertitudinilor” generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, aproximativ 200 judecători au notificat Consiliului Superior al Magistraturii intenţia de a solicita eliberarea din funcţie prin pensionare.
„Situaţia generată de noul demers normativ va avea consecinţe şi mai grave, întrucât vor fi afectate major gradele superioare de jurisdicţie (Curţile de apel şi Instanţa supremă), fără posibilitatea de a compensa într-un termen rezonabil deficitul major de judecători care s-ar crea prin plecările din sistem în condiţiile în care nu mai există suficienţi judecători care să îndeplinească condiţiile necesare pentru promovare”, atrage atenţia CSM în informarea către Comisia Europeană.
Conform Consiliului, situaţia prezentată pune în lumină „un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”.
„Consecinţele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficienţa şi calitatea actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informaţiile vehiculate constant în spaţiul public, având ca sursă chiar exponenţi importanţi ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraţilor români, în condiţiile în care sunt prezentaţi doar ca nişte beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultăţile economice şi sociale pe care le traversează societatea”, subliniază CSM.
Potrivit Consiliului, „în mod deliberat este ignorat faptul că independenţa justiţiei, esenţială pentru existenţa unui stat de drept, implică şi securitatea financiară a magistraţilor şi tot în mod deliberat este omisă prezentarea efortului susţinut al magistraţilor români care, în pofida unor condiţii de muncă deseori necorespunzătoare, gestionează un volum de muncă uriaş. În acelaşi timp, nu trebuie ignorat nici faptul că magistraţii români trebuie să se supună unuia dintre cele mai severe regimuri de interdicţii şi incompatibilităţi din statele Uniunii Europene. În acest fel, în mod nedrept încrederea societăţii în justiţie este ştirbită, iar denigrarea magistraţilor reprezintă o constantă în multe luări de poziţie, dobândind astfel dimensiunea unei veritabile campanii îndreptate împotriva acestora”, menţionează Consiliul Superior al Magistraturii în documentul remis CE.
