Platforme care au legături directe cu Federația Rusă, site-uri care împrăștiau propaganda rusă și campanii artificiale pe TikTok, sunt doar câteva dintre mecanismele propagandei din spatele fostului candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, trimis acum în judecată pentru tentativă la lovitură de stat.
În dosarul prin care Călin Georgescu a fost trimis în judecată, procurorii descriu pe larg mecanismul de propagandă de care a beneficiat fostul candidat la prezidențiale.
Procurorii arată că România a fost expusă direct unor amenințări hibride în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, care au avut ca scop destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diminuarea coeziunii la nivelul societății.
S-au exploatat „vulnerabilitățile audiențelor naționale” prin intermediul rețelelor de socializare și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației.
„România a fost ținta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice”, a subliniat și procurorul general al României, Alex Florența, în cadrul unei conferințe de presă.
România se află în continuare în vizorul unei agresiuni hibride, a avertizat Florența.
CITEȘTE ȘI: „Suntem în plin război hibrid” și nici nu știm. De ce opiniile oamenilor din Jilava trebuie luate în seamă
Legături directe cu Federația Rusă
Una dintre tactici a fost prin intermediul unui ecosistem de pagini pe Facebook „care aborda în mod coordonat tematici de interes aflate pe agenda opiniei publice”, iar în contextul alegerilor prezidențiale, promova materiale cu un „puternic caracter politic”, potrivit investigației.
- Acest gen de acțiuni a fost depistat în mai multe țări europene, fiind promovat conținut în limbile acestor țări, dar și în limba rusă.
Paginile respective promovau temele de pe agenda lui Călin Georgescu, cum ar fi mesaje de spiritualitate și identitare, promovarea tradițiilor românești și elogierea conceptelor ultranaționaliste.
Aceste pagini direcționau utilizatorii spre site-uri care imitau elementele vizuale ale unor site-uri de știri cunoscute la nivel național sau ale unor site-uri ale instituțiilor publice. Unele dintre aceste site-uri aveau IP de Federația Rusă.
Aceste site-uri conțineau reclame furnizate de companii care au legături cu Federația Rusă, potrivit procurorilor. Este vorba de AdNow (cunoscută ca fiind în legătură cu serviciile de informații din Federația Rusă), MGID, Geozo și AdsKeeper.
Procurorii subliniază că MGID, de exemplu, care încă din 2019 făcuse un sondaj în România pentru a afla ce preferă utilizatorii rețelelor sociale din țară, este administrată de un operator economic din Moscova, fiind înființată de un rus.
Geozo, potrivit procurorilor, a fost înregistrată de o societate din Cipru, dar operațiunile financiare au fost derulate de o persoană cu funcții relevante în mai multe companii din Rusia.
„Companiile anterior menționate figurează cu sedii în diferite state pentru a-și asigura o structură operațională internațională, care maschează locația reală din Federația Rusă.Totodată, companiile în cauză au utilizat personal comun, o parte dintre angajați fiind originari din Federația Rusă”, potrivit informațiilor obținute de Digi24.ro din dosarul lui Georgescu.
Implicarea directă a Rusiei prin propagandă
Procurorii subliniază că, în contextul alegerilor din 2024, „a fost instrumentalizat ecosistemul de propagandă și dezinformare” al Federației Ruse.
Încă din martie 2024, au fost înregistrate publicații proruse în România: ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro.
Ecosistemul Pravda, subliniază anchetatorii, face parte dintr-un grup coordonat, „creat pentru a răspândi propaganda prorusă în Europa și alte regiuni”.
Pe aceste site-uri au fost publicate articole prin care era justificată invazia Ucrainei, se urmărea slăbirea coeziunii din UE și portretizarea imaginii Federației Ruse drept posibil partener.
Este vorba de 230 de articole publicate doar între 25 noiembrie – 6 decembrie 2024 care vizau rezultatul alegerilor și retorici naționalist-extremiste, care îl aveau în centru pe Călin Georgescu, potrivit procurorilor.
Totodată, pe portalul Pravda din Republica Moldova, pe 1 decembrie 2024, a fost inserată o imagine cu harta „României Mari”. Dacă dădea click pe această imagine, apărea un cod QR care, ulterior, trimitea utilizatorul către site-ul lui Călin Georgescu.
Rețea coordonată pe Telegram
În plus, populația a fost expusă la mai multe materiale video cu Călin Georgescu, postate pe rețelele de socializare și direcționate pe nișe ideologie (naționaliști, conspiraționiști, ultra-religioși), arată procurorii.
Toată această activitate era coordonată de pe canalul de Telegram @propagatorcg. Era vorba de videoclipuri scurte, adaptate pentru fiecare platformă în parte, bannere sau imagini cu sigla CG11.
Administratorul canalului era cel care dădea diverse instrucțiuni cu privire la conținutul care ulterior ajungea pe rețele de socializare.
Cum a funcționat propaganda pe TikTok
În cazul TikTok, procurorii vorbesc de două rețele coordonate de conturi care au operat în România, pentru promovarea lui Călin Georgescu.
Rețeaua din noiembrie era constituită din 78 de conturi urmărite de 1.781 de alte persoane, potrivit procurorilor.
Această rețea posta comentarii prin care s-a încercat alterarea algoritmului și introducere în discursul opiniei publice a unui președinte suveranist.
În decembrie, a activat o rețea de 27.000 de conturi, care aveau 70.892 de urmăritori, care a avut la rândul ei obiectivul de a altera algoritmul TikTok prin comentarii.
Astfel, subliniază procurorii, a fost amplificat artificial gradul de interacțiune cu conținutul atribuit candidatului Călin Georgescu.
Procurorii mai subliniază că Bogdan Peșchir (bogpr) a avut un rol „determinant” după ce a investit aproximativ 1 milion de euro în platformă, pentru a ajunge la statutul de „utilizator de nivel 50”.
Acest statut i-a permis lui Bogdan Peșchir să poată dona, fiind vorba, practic, de o mită electorală.
„Aceste acțiuni coroborate au permis manipularea alogritmului de funcționare a rețelei de socializare astfel încât să influențeze percepția utilizatorilor în favoarea” lui Călin Georgescu, mai arată procurorii.
Ce s-a întâmplat după anularea alegerilor. Creștere a mesajelor prin care se instiga la violență
Imediat după anularea alegerilor de către Curtea Constituțională și pe fondul creșterii tensiunilor din societate, mesajele prin care se instiga la violență au crescut substanțial, în mod artificial.
Temele au fost create în așa fel încât populația țării să aibă impresia că urmează o revoltă generală, cu caracter violent, asociată cu Revoluția din 1989.
În plus, mesajele instigau la violență și împotriva minorității LGBTQ+, pe lângă politicieni sau judecători CCR.
„Aceste acțiuni corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și la nivelul Republicii Moldova și Georgia, iar canalele inițiatoare de propagare a conținutului sunt parte a ecosistemului rus, fiind preluate în spațiul autohton de vectori de influență proruși, iar ulterior circulate la nivelul comunității eurosceptice și anti-sistem”, arată procurorii.
Starea de teamă generală, potrivit procurorilor, a fost potențată și de persoane care se bucură de expunere publică.
Categoria de persoane care a reacționat la acest tip de mesaje au fost cei care au viziuni de extremă dreapta și erau descrise drept „mobilizări de apărare națională”.
Procurorii subliniază că au primit din partea Serviciului European de Acțiune Externă o alertă referitoare la un clip video prin care o persoană îmbrăcată în uniformă militară îndemna la violențe și manifestații în stradă.
Materialul, publicat pe contul personal de Facebook, a obținut 600.000 de vizualizări și a fost preluat de canalele de comunicare și publicații locale din Federația Rusă.
„Aceste acțiuni au avut rolul de a coopta atât personalul militar activ și în rezervă prin prisma profesiei aparent exercitate de autor, la acțiunile violente ce urmau să fie organizate de Potra Horațiu”, arată procurorii.
Editor : M.G.