Anunțul președintelui Trump că a pus capăt războiului de doi ani din Gaza s-a bazat pe o strategie neortodoxă, aceea de a declara mai întâi victoria și de a-i obliga pe ceilalți să completeze detaliile pentru a o transforma în realitate. El a răsturnat metoda tradițională de soluționare a crizelor internaționale, în care diplomații lucrează în culise pentru a aplana diferențele dintre părțile beligerante, înainte ca liderii mondiali să intervină și să anunțe un acord, notează Wall Street Journal.
În timp ce mediatorii studiau hărțile și listele de prizonieri în stațiunea egipteană Sharm El Sheikh de la Marea Roșie, miercuri seara târziu, Trump a semnalat că va zbura în regiune pentru a marca un acord care era încă neterminat.
Strategia sa este că nimeni, inclusiv extremiștii de ambele părți ale conflictului, nu îi va spune nu, iar profesioniștii vor rezolva problema.
„Am pus capăt războiului din Gaza”, a declarat Trump joi de la Casa Albă, felicitându-i pe trimisul special Steve Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele său, Jared Kushner, pentru rolul pe care l-au jucat.
Cu toate acestea, chiar și în timp ce Trump sărbătorea victoria, echipele tehnice încă încercau să rezolve detaliile multor probleme importante care au dus la eșecul rundelor anterioare de negocieri, oficialii Hamas avertizând negociatorii din Sharm El Sheikh că ar putea renunța la negocieri dacă cererile cheie nu vor fi îndeplinite. Acestea includ liniile exacte de retragere a trupelor israeliene și o listă a prizonierilor palestinieni care să fie eliberați în schimbul ostaticilor israelieni, potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile.
Negociatorii americani din Egipt au concluzionat că acordul era „suficient de aproape” pentru ca Trump să îl anunțe miercuri seara, a declarat un înalt oficial american.
O zi mai târziu, aceștia erau încă concentrați pe finalizarea detaliilor și remedierea lacunelor din acord, a spus oficialul. „Există încă… multe moduri în care acest lucru poate merge prost”.
La Paris, miniștrii de externe europeni și arabi s-au întâlnit pentru a discuta punerea în aplicare a planului și viitorul postbelic al Gazei, fără participarea lui Rubio, care și-a anulat brusc călătoria cu o zi înainte.
Campania publică de presiune a lui Trump a creat un sentiment de inevitabilitate, a declarat Daniel Kurtzer, fost ambasador al SUA în Israel și Egipt. „Cine vrea să fie partea care îl împiedică să anunțe de la tribuna Knessetului că merită un premiu pentru pace?”, a spus el.
Dar, deși pariul său ar fi putut funcționa pentru a asigura prima fază a acordului, care prevede un armistițiu inițial care va permite schimbul de prizonieri, diplomații spun că Trump va întâmpina dificultăți mult mai mari în a-și folosi influența pentru a promova următoarele faze. Planul pe termen lung prevede dezarmarea Hamas și introducerea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Gaza.
Aceste probleme s-au dovedit atât de dificile încât negociatorii din Egipt au decis să nu le abordeze săptămâna aceasta.
„Nu mai este prima fază și obiectivul, este deja un ”touchdown”, chiar dacă mingea nu a trecut linia”, a spus Khaled Elgindy, fost consilier al conducerii palestiniene din Ramallah în rundele anterioare de negocieri cu Israelul. „Ideea de a devansa negociatorii și de a-i forța să accepte, cred, a funcționat până acum”.
Cheia acordului a fost presiunea directă exercitată de Trump asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care era reticent în a pune capăt războiului, spun persoanele implicate în negocieri. Joi, oficialii americani au făcut aluzie la unele tactici mai dure în culise.
„Președintele a avut câteva convorbiri telefonice și întâlniri extraordinare, care au necesitat un grad ridicat de intensitate și angajament și au făcut ca acest lucru să se întâmple”, a spus Rubio.
„Trump este singurul președinte american, și am lucrat pentru șase administrații, de la Carter la Bush, care a reușit să forțeze un prim-ministru israelian să accepte o propunere de pace americană”, a spus Aaron David Miller, fost negociator pentru Orientul Mijlociu. „Trump a ajuns acolo unde niciun președinte american nu a ajuns înainte”.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu președintele Trump la Casa Albă luna trecută.
Atacul Israelului asupra liderilor Hamas din Qatar luna trecută a stârnit furia arabă generalizată și un consens că Netanyahu a mers prea departe. Qatarul și Emiratele Arabe Unite au apelat la diplomație intensă cu Casa Albă pentru a face presiuni asupra Israelului, au declarat persoane familiarizate cu negocierile.
De data aceasta, Trump i-a spus lui Netanyahu că trebuie să accepte acordul, în timp ce Qatarul, Egiptul și Turcia au presat Hamas să facă același lucru. „Netanyahu era blocat, iar Hamas era blocat”, a declarat Gershon Baskin, un negociator israelian implicat în discuțiile anterioare.
Oficialii americani familiarizați cu negocierile au atribuit rapiditatea efortului final întâlnirii lui Trump cu oficialii arabi în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de luna trecută. Trump le-a spus că era pregătit să impună limite lui Netanyahu, potrivit oficialilor arabi, care au declarat că au părăsit întâlnirea cu optimism.
Câteva zile mai târziu, Trump a declarat că nu îi va permite lui Netanyahu să anexeze Cisiordania. „Nu se va întâmpla”, le-a declarat Trump reporterilor, șocând dreapta israeliană, care făcea presiuni pentru anexare.
Trump, care a preferat întotdeauna oamenii pe care îi consideră negociatori în detrimentul tehnocraților, s-a bazat pe Witkoff, un dezvoltator imobiliar, și pe Kushner pentru a ocoli canalele diplomatice tradiționale. Abordarea lor a rupt tiparul negocierilor tradiționale din Orientul Mijlociu, care erau lungi și axate pe detalii și care adesea degenerau în bătălii cu sumă zero, spun analiștii.
În schimb, stilul lor semăna cu o afacere cu miză mare – punând o ofertă pe masă, semnalând disponibilitatea de a pleca și așteptând ca cealaltă parte „să tremure de frică și să spună da”, a spus Baskin.
La sfârșitul lunii septembrie, după ce negocierile dintre Israel și Hamas au stagnat luni de zile, Trump a anunțat un plan amplu în 20 de puncte care prevedea eliberarea ostaticilor și încetarea definitivă a războiului din Gaza, în cadrul unui eveniment organizat la Casa Albă alături de Netanyahu, care se confruntă cu o oarecare rezistență față de orice propunere de încetare a focului din partea membrilor radicali ai propriului cabinet.
Când Hamas a răspuns la planul lui Trump cu un „da, dar” la începutul acestei luni, Trump l-a surprins pe Netanyahu acceptând răspunsul grupului palestinian, lăsând prim-ministrului israelian puțin spațiu de manevră și stabilind negocierile de săptămâna aceasta în Egipt.
Trump nu este primul președinte care încearcă să negocieze un acord. Anul trecut, președintele Joe Biden a citit detaliile unui acord de încetare a focului propus într-un discurs televizat, în încercarea de a-l forța pe Netanyahu să îl accepte. Negocierile au continuat să se împotmolească în următoarele câteva luni, deoarece liderul israelian a rezistat presiunilor din partea Casei Albe.
De data aceasta, Trump a dus această tactică cu câțiva pași mai departe, folosind anunțul în sine ca pârghie.
„Dacă ar fi așteptat ca toate detaliile să fie negociate, ar fi putut dura săptămâni, chiar luni și s-ar fi putut termina cu nimic”, a spus Daniel Shek, fost ambasador israelian în Franța și șef al diplomației la Hostages Families Forum, un grup de advocacy. În schimb, Trump „a anunțat rezultatul și a spus «acum este rândul vostru să stabiliți detaliile»”.
Editor : A.C.
