În timpul unei simulări de război desfășurate pentru a testa reacția inteligenței artificiale în comparație cu cea a oamenilor într-un conflict imaginar între SUA și China, o echipă condusă de AI s-a dovedit mai prudentă și chiar mai înțeleaptă în sfaturile oferite pentru rezolvarea crizei decât o echipă de oameni, se arată într-o analiză Foreign Policy. Rezultatul a părut să infirme scenariile de coșmar despre care ne avertizează de multe ori experții în tehnologie, privind o extincție a omenirii în stil Terminatorul provocată de AI-ul superinteligent. Ce se întâmplă dacă, în loc să ne distrugă, unele dintre tehnologiile noastre în ritm rapid de dezvoltare ar putea deveni de fapt singura noastră cale de salvare?
Și s-ar putea să avem mare nevoie de salvare. Vechea ordine mondială orchestrată acum 80 de ani de statele victorioase la finalul celui de-al Doilea Război Mondial – în special, SUA, Rusia și China – se destramă rapid, iar principalii vinovați sunt chiar acești trei foști aliați.
Pe măsură ce marile puteri se luptă pentru dominație, ceea ce a rămas este o umbră a fostului sistem global în care multe dintre instituțiile cheie pentru ordinea postbelică, inclusiv Națiunile Unite, Organizația Mondială a Comerțului și Fondul Monetar Internațional, devin tot mai irelevante.
Singura mare excepție în acest moment este NATO, care a renăscut și s-a extins în fața agresiunii Rusiei lui Vladimir Putin în Ucraina. Dar și asta s-ar putea schimba odată ce președintele ales Donald Trump, un vechi critic al NATO, se va întoarce la Casa Albă.
În același timp, negocierile multilaterale pe aproape orice temă – de la inteligența artificială, la climă și proliferarea armelor nucleare – s-au împotmolit sau nici măcar nu au început serios.
Trăim într-o lume confuză în care pentru fiecare mare putere, naționalismul este mai important decât internaționalismul, conflictul deschis este mereu la un pas să se declanșeze (sau are deja loc) și cooperarea este inexistentă sau atât de superficială încât, cel mai probabil, nu va ajuta la nimic.
Iar toate acestea se întâmplă exact în momentul cel mai nepotrivit pentru lipsa cooperării între state: atunci când multe amenințări alimentate de tehnologiile de ultimă oră apar într-un ritm extrem de rapid.
Printre ele regăsim un AI uimitor de avansat care, pentru prima dată, ridică problema depășirii inteligenței umane, noi tipuri de tehnologii pentru arme nucleare, sinteza biologică a noi organisme, viitoare virusuri de tip Covid, modificarea genetică prin tehnica CRISPR și alte amenințări care necesită cooperare globală, precum criza climatică.
Și dacă, totuși, în această lume sumbră, unele tehnologii, precum cele demonstrate în timpul simulării de război desfășurate de Universitatea George Mason, ne oferă și un licăr de speranță?
Un moment mult mai periculos chiar decât Războiul Rece
Discutând despre simularea de război, directorul proiectului și fondatorul Institutului de Securitate Națională al Universității George Mason, Jamil Jaffer, a spus că inteligența artificială „a identificat răspunsuri pe care oamenii nu le-au văzut și nu a luat-o razna. „Oamenii au încercat mereu să ridice miza și să indice disponibilitatea de a confrunta China direct, în timp ce AI-ul a jucat defensiv și a căutat să limiteze amploarea și natura potențialei confruntări”, a scris Jaffer în concluzia raportului.
Probabil că situația va trebui să devină tot mai rea – odată cu inaugurarea lui Trump – înainte ca lucrurile să se poată îmbunătăți. La fel ca în cazul NATO, Trump are foarte puțină dragoste pentru orice ordine multilaterală care stă în calea strategiei sale „America First”.
Trump îi disprețuiește pe aliați, critică organizațiile internaționale – a spus chiar că plănuiește să retragă SUA din Organizația Mondială a Sănătății – respinge ideea de globalizare și vede lumea ca un joc în care dacă nu ești câștigător, ești automat pierzător.
Iar de această dată, după ce a construit una dintre cele mai de succes mișcări populiste din istoria Statelor Unite, Trump este mai sigur pe el ca niciodată. A pus loialiști anti-globaliști în cele mai importante funcții din administrația sa și i-a amenințat pe aliații Americii încă dinainte de a-și începe al doilea mandat, indicând chiar faptul că va anexa Groenlanda de la Danemarca, Canalul Panama și Canada, pe care a numit-o al 51-lea stat american.
Unii experți cred că ne confruntăm cu un moment mult mai periculos chiar decât Războiul Rece. Confruntarea de atunci dintre SUA și Uniunea Sovietică era cât de cât stabilă; astăzi, cu Rusia și China, care s-au aliat împotriva Occidentului, dar nu sunt întrutotul de aceeași parte a baricadei, avem de-a face cu o „problemă a celor trei corpuri” de geopolitică mult mai greu de prezis.
„Seamănă puțin cu 1914, dar cu o letalitate mult mai mare, iar acum rivalitatea este între puteri care se privesc una pe cealaltă cu dispreț ca fiind subversive”, a spus Michael Doyle, profesor de afaceri internaționale de la Universitatea Columbia.
Pericolul unui război nuclear este acum mai mare decât a fost vreodată de la finalul Războiului Rece, poate chiar de la criza rachetelor din Cuba, potrivit lui Ernest Moniz, fizician care a fost secretar al energiei în administrația Obama și este acum șeful Inițiativei Amenințării Nucleare.
Luptă aprigă între SUA și China pentru controlarea viitoarei ere dominate de AI
Cu toate că președintele american Joe Biden și liderul chinez Xi Jinping au fost de acord la o întâlnire din noiembrie 2024 ca orice decizie legată de folosirea armelor nucleare să fie controlată de oameni și nu de inteligența artificială, discuțiile despre cooperare între Beijing și Washington nu au produs niciun rezultat substanțial.
Este un mediu înspăimântător fără nicio soluție la îndemână, dacă națiunile nu discută între ele despre reținere reciprocă, în special în cazul relației tensionate dintre SUA și China.
Dar se poate ca tehnologia să fie colacul de salvare, începând cu cea mai revoluționară dintre ele: inteligența artificială. Poate că la fel ca simulările de război George Mason, noua generație de AI va veni cu soluțiile de tip „modus vivendi” (conviețuire pașnică între două părți aflate în conflict) la care oamenii par că nu reușesc niciodată să ajungă.
O luptă aprigă se poartă deja între SUA și China pentru controlarea viitoarei ere dominate de GPT. Cu toate că experții nu sunt întrutotul de acord în această privință, fostul dezvoltator al OpenAI, Leopold Aschenbrenner, a avertizat că „superinteligența” generată de GPT va deveni realitate până la finalul următorului deceniu – în anii ‘2030.
„Dacă suntem norocoși, vom fi într-o cursă totală cu Partidul Comunist Chinez; dacă suntem ghinioniști, vom fi într-un război total”, a avertizat Aschenbrenner.
Alți cercetători, precum câștigătorul premiului Nobel și „nașul inteligenței artificiale”, Geoffrey Hinton, a spus că AI-ul ar putea înlocui oamenii în feluri mult mai înfricoșătoare dacă guvernele nu iau măsuri de reglementare.
AI-ul a demonstrat deja că poate ajunge la concluzii periculoase: spre exemplu, o companie AI a fost dată în judecată recent, după ce un chatbot i-a spus unui adolescent de 17 ani că uciderea părinților lui este un răspuns rezonabil la decizia lor de a-i limita copilului timpul petrecut în fața ecranelor.
Chiar și raportul George Mason a ajuns la concluzia că echipa AI „nu a oferit răspunsuri constante și complete sau recomandări la toate întrebările, ceea ce stârnește îngrijorări legate de utilizarea sa pentru luarea deciziilor de criză”.
Totuși, dacă este folosit corect, AI-ul ar putea fi un instrument de mare ajutor. „Doar pe baza acestui rezultat, aș zice că AI-ul ar putea fi un copilot grozav pentru factorii de decizie în domeniul securității naționale pe viitor”, a spus și directorul proiectului Jaffer.
Editor : Raul Nețoiu
