Parlamentul European se pregăteşte de două noi moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, care cel mai probabil vor fi dezbătute şi supuse la vot în prima sesiune plenară din octombrie. Eurodeputaţii români sunt divizaţi în privinţa opţiunilor de vot, cel puțin unii dintre ei ar fi dispuşi să voteze într-un mod care trece dincolo de linia grupului politic din care fac parte.
Pe 10 iunie, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a aflat în faţa unui test, reușind să supraviețuiască votului privind moțiunea de cenzură la adresa sa inițiată de eurodeputatul român din partea AUR, Gheorghe Piperea. Cu 175 voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, Parlamentul European a respins joi moțiunea de cenzură împotriva Comisiei.
Cele două moţiuni au fost depuse de grupul Patrioţi pentru Europa şi de grupul Stângii pe 10 septembrie şi ar urma să fie supuse la vot în plenul PE reunit la Strasbourg în prima sesiune din octombrie, la aproape exact trei luni de la precedenta moţiune, cea depusă de eurodeputatul român din partea AUR Gheorghe Piperea. Agerpres a făcut o analiză privind lnia pe care o vor urma la vot europarlamentarii români.
Moţiunea de cenzură depusă de Piperea acuza faptul că executivul UE şi-a încălcat datoria legală la transparenţă împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiţie a UE în acest an. De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România şi Germania reprezintă o ameninţare directă la suveranitatea naţională şi la integritatea proceselor democratice.
Nu în ultimul rând, moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor în apărare, care ”reprezintă o încălcare serioasă a competenţei şi distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situaţii economice de urgenţă”.
Moţiunea în cauză a fost respinsă în cadrul unui vot la 10 iulie, cu 360 de voturi „împotrivă”, 175 de voturi „pentru” şi 18 abţineri, dar s-a remarcat prin faptul că doar 553 de eurodeputaţi dintr-un număr de 720 şi-au exprimat votul.
„Exerciţii de imagine care nu trebuie sprijinite în niciun fel”
De pildă, din delegaţia PSD în grupul S&D, nu mai puţin de opt eurodeputaţi figurează pe lista de absenţi, singurii eurodeputaţi PSD care au votat împotriva moţiunii fiind Claudia Manda, Andi Cristea şi Ştefan Muşoiu, mai scrie Agerpres.
Eurodeputata PSD Maria Grapini a explicat săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români la Bruxelles, că nu a votat la precedenta moţiune pentru că aceasta era „caducă”, întrucât se referea la „lucruri pe care Ursula von der Leyen le-a făcut în celălalt mandat”.
Ea a explicat că nu a vrut să voteze „împotriva unui român”, dar că nu a putut s-o susţină nici pe şefa Comisiei Europene, „pentru că eu sunt critică vehementă la fiecare luare a mea de cuvânt împotriva ei”. Maria Grapini nu a precizat ce opţiune va avea la votul din octombrie asupra noilor moţiuni.
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu nu a dorit să explice de ce nu a votat împotriva moţiunii lui Gheorghe Piperea din iulie, dar a declarat că „moţiunea depusă de extrema dreaptă, la fel ca şi moţiunea domnului Piperea, nu prezintă niciun fel de argument realist”.
„Sunt doar exerciţii de imagine care nu trebuie să fie sprijinite în niciun fel şi trebuie să subliniem caracterul populist al acestor moţiuni. A discuta despre aceste moţiuni înseamnă să le girezi şi eu nu sunt de acord să girez niciun fel de demers populist al extremei drepte, care face aceste acţiuni doar pentru a câştiga voturi, nicidecum pentru a veni cu propuneri şi soluţii concrete”, a declarat Negrescu, care este vicepreşedinte al Parlamentului European.
El a explicat, pe de altă parte, că moţiunea stângii radicale prezintă o serie de argumente care „sunt evaluate atent de mulţi colegi europarlamentari, inclusiv din grupul social-democrat”, pentru că face referire la acţiuni recente ale CE, între care impactul tratatului MERCOSUR asupra fermierilor, modul în care preşedinta CE a comunicat despre tratatul comercial cu SUA, poziţia executivului UE faţă de situaţia din Gaza sau propunerea CE de buget multianual.
„De aceea cred că această moţiune a stângii radicale riscă să adune destul de multe voturi şi, în această logică, grupul social-democrat din PE a cerut preşedintei Comisiei Europene să vină cu o serie de propuneri concrete pentru a beneficia în continuare de susţinerea noastră”, a declarat Negrescu.
În acelaşi timp, Victor Negrescu a sugerat că la fel ar trebui să procedeze şi eurodeputaţii români pro-europeni, respectiv să poarte o discuţie aprofundată şi să vadă „care sunt propunerile concrete pe care Ursula von der Leyen este dispusă să le facă începând de acum pentru România pe subiecte de interes pentru ţara noastră”, precum găzduirea hub-ului de securitate de la Marea Neagră, implementarea completă a PNRR sau „subiectul deficitului”.
„Cred că este o bună ocazie să o auzim pe preşedinta Comisiei Europene că-şi asumă obiective care sunt de interes pentru ţara noastră, fără a condiţiona votul nostru în acest sens, dar pur şi simplu cred că e ocazie bună să ne asigurăm că preşedinta Comisiei Europene îşi asumă aceste obiective pe care le avem şi noi”, a estimat Negrescu.
„Comisia a generat probleme multiple, dar nu vrem să creăm haos în UE”
Dacă eurodeputaţii români din grupul S&D au lipsit în masă de la votul precedentei moţiuni sau pur şi simplu au decis să nu voteze, situaţia s-a prezentat cu totul altfel în cazul delegaţiei României la grupul PPE, unde aproape toţi europarlamentarii au fost prezenţi şi au votat împotrivă, cu excepţia notabilă a celor doi membri din UDMR, Iuliu Winkler şi Lorant Vincze, care s-au abţinut.
Deşi în general opinia publică a asociat această abţinere cu apartenenţa partidului ungar de guvernământ FIDESZ la grupul Patrioţi pentru Europa (care a votat pentru moţiune), eurodeputatul Iuliu Winkler a explicat că poziţia UDMR în acest caz e una de durată şi consecventă, fiind exprimată public încă de la Congresul PPE de la Bucureşti, în care Ursula von der Leyen a fost aleasă candidat – cap de listă.
„La moţiune ne-am abţinut, pentru că, bineînţeles, pe de o parte suntem membri PPE, am avut discuţiile care sunt necesare în cadrul delegaţiei, apoi în cadrul Partidului Popular European cu preşedintele Manfred Weber, domnia sa ştie poziţia noastră care provine dintr-un obiectiv extrem de specific. Acest obiectiv este legat de drepturile minorităţilor naţionale şi ale comunităţilor lingvistice în Uniunea Europeană, (…) o iniţiativă cetăţenească veche, într-adevăr, în sensul că ea a fost blocată la toate momentele posibile”, a explicat el într-o întâlnire cu jurnalişti români.
„Comisia a decis să ne dea un răspuns, acum 2 ani de zile, de vreo 28 de pagini, în care ne-a spus că totul este bine şi tot ceea ce ne dorim noi de fapt avem. Aşa că ei au spus că nu e necesar să facă niciun fel de acţiune. Acesta este motivul pentru care noi nu putem să votăm pentru Ursula von der Leyen, pentru că este Comisia condusă de domnia sa”, a precizat Winkler, eurodeputatul român cu cea mai mare vechime în PE.
El a explicat că decizia privind votul asupra moţiunilor va fi luată de UDMR la momentul respectiv, dar că „şansele celei mai mari, deci singura soluţie care este bună pentru noi este abţinerea”.
Rareş Bogdan, şeful delegaţiei României în grupul PPE, a apreciat că „vor mai exista probabil mici nemulţumiri, dar majoritatea, aşa cum este constituită astăzi din cele patru grupuri – respectiv PPE, S&D, Verzi şi Renew – nu are niciun fel de problemă în momentul în care o moţiune de cenzură este iniţiată de către grupul extremei stângi sau grupul Patrioţilor”.
„Sigur, asta nu înseamnă că nu avem reproşuri la adresa Ursulei von der Leyen sau a Comisiei”, a dat asigurări Rareş Bogdan, afirmând că acestea sunt „multiple” şi că la şedinţele de grup la care participă şefa CE de multe ori sar scântei.
„Sunt multiple problemele pe care Comisia le-a generat, dar asta nu înseamnă că vrem să creăm haos la nivel european (…). Dar nu se pune problema, atâta timp cât moţiunea de cenzură este iniţiată de unul din cele două grupuri, extremă stânga sau extremă dreapta, să treacă vreodată cu voturile majorităţii celor patru mari grupuri, la care se adaugă încă cel puţin 50% din grupul ECR” (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), a mai spus Rareş Bogdan.
Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă a afirmat, la rândul său, că se pune întrebarea de ce apar aceste moţiuni de cenzură.
„Nu aveţi senzaţia că-s prea multe într-un an? Pentru că este un joc al extremelor pentru destabilizare. Ştim că stânga extremă sau dreapta extremă au avut contacte cu Rusia, nu de azi, de ieri, ne putem uita chiar din anii ’90, cât a fost sprijin, finanţări. În momentul în care tu gândeşti sprijin militar pentru Ucraina, în momentul în care tu aloci bani pentru acest sprijin, pe partea cealaltă, reacţia Rusiei este că vine şi joacă cu extrema”, a declarat Falcă.
„Gândiţi-vă că noi avem nişte active ale Rusiei în conservare şi există o dezbatere între Uniunea Europeană şi Statele Unite dacă activăm aceste resurse pentru a sprijini în continuare războiul, cu o parte, şi altă parte din resurse pentru a participa la reconstrucţia Ucrainei. Deci noi mergem în continuare să sprijinim Ucraina. Lucrul acesta, trebuie să fim sinceri, nu dă bine la Moscova şi Moscova ştie să activeze anumite grupuri din Europa”, a opinat el.
„Eu nu sunt un mare fan al Ursulei von der Leyen, dar…”
Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă, afiliat grupului Verzilor dar ales independent, a afirmat săptămâna trecută, la Bruxelles, că îşi va menţine votul „împotrivă” şi în cazul noilor moţiuni, după ce a avut un vot similar şi în iulie.
„Da, eu voi vota împotriva ambelor, pentru că mi se pare că ar arunca Europa într-un haos de care nu avem nevoie. Tocmai am avut o moţiune care a fost respinsă în luna iulie, să mai avem încă două în septembrie nu mi se pare logic. Eu nu sunt un mare fan al Ursulei von der Leyen, însă discursul privind starea naţiunii prezentat de ea şi iniţiativele luate cu această ocazie, după mine sunt realiste şi necesare. A vorbit de o Europă a apărării, a vorbit de condamnarea Israelului în privinţa Gaza, a luat măsuri concrete în această direcţie””, a declarat Ştefănuţă, care este vicepreşedinte al PE.
El a atras atenţia că executivul UE încearcă să răspundă adecvat preocupărilor cetăţenilor şi că nu este momentul ca UE să fie aruncată şase luni în criză „pentru că o cădere a Ursulei von der Leyen nu este doar a ei personal, ci înseamnă o cădere a întregii Comisii”, ceea ce ar duce la o reluare de la zero a procesului de formare a Comisiei.
„Deci nu mi se pare o idee bună. De la noi din grup au semnat câţiva moţiunea celor de la Left (Stânga), mai ales din blocul sudic, însă linia grupului, deocamdată este împotriva acestei moţiuni”, a explicat Ştefănuţă, care este şi vicepreşedinte al grupului Verzilor.
Aceeaşi părere este împărtăşită şi de membrii grupului Renew din PE. Vicepreşedintele acestui grup Dan Barna a reamintit că precedenta moţiune a fost iniţiată de un român, Gheorghe Piperea, şi că „a picat cu succes”.
„Ne putem aştepta ca în perioada următoare să fie folosită de mai multe ori această nouă găselniţă. La momentul de faţă, majoritatea aceasta proeuropeană, centristă, care vrea mai multă Europă, mai stabilă, mai închegată, este una solidă şi nu mă aştept la surprize, dar, evident, (…) vom avea subiectul acesta, fie din extrema dreaptă, fie din extrema stângă. E un instrument până la urmă disponibil şi acum s-a descoperit cum poate fi folosit”, a afirmat Barna.
Vlad Voiculescu, unul dintre eurodeputaţii români care au condamnat cel mai vehement campania israeliană din Fâşia Gaza şi lipsa de reacţie a Comisiei Europene, a precizat şi el că va vota împotriva ambelor moţiuni, deşi cea a stângii radicale abordează acest subiect.
„Un lucru pe care cu siguranţă am să-l reproşez doamnei von der Leyen şi Comisiei pe care o conduce este poziţia faţă de ce se întâmplă în Gaza. Nu înţeleg de ce Comisia şi în special şefa Comisiei a avut nevoie de 2 ani pentru a constata public ceea ce putea să constate oricine, cel puţin cu un an şi jumătate în urmă. Atunci când ai organizaţii internaţionale, organizaţii de drepturile omului chiar din Israel care constată că ceea ce se întâmplă acolo este un genocid, cel târziu atunci ar fi trebuit să vedem o poziţie europeană. Am văzut-o într-un final în discursul doamnei von der Leyen de acum 2 săptămâni. Am apreciat lucrul ăsta”, a declarat Vlad Voiculescu.
El a recunoscut că „întârzierea impardonabilă” a unei reacţii a CE pe tema situaţiei din Gaza poate fi o temă de moţiune, dar că „o moţiune de cenzură este însă un act politic, a cărui oportunitate trebuie evaluată de fiecare. Evaluarea noastră este că actuala Comisie poate să facă mai bine, nu că actuala Comisie trebuie să plece”.
În acelaşi timp, a remarcat Voiculescu, pare să existe „o contradicţie” între propunerea Ursulei von der Leyen de a suspenda partea comercială a Acordului de asociere UE-Israel şi dorinţa unor state de a coopta Israelul pentru diverse proiecte de cooperare în cadrul programului SAFE al CE pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare.
După două moţiuni de cenzură ar putea urma şi o a treia
Eurodeputatul român din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni Gheorghe Piperea, care a depus prima moţiune de cenzură în PE după mai bine de un deceniu, a declarat că el personal va vota „100% ambele moţiuni, chiar dacă una dintre ele vine de la extrema stângă şi suntem cam incompatibili”.
În plus, Piperea a dezvăluit într-un briefing pentru jurnalişti români că va mai exista şi o treia moţiune, dacă cele două depuse în octombrie vor fi respinse.
„Cu siguranţă va mai exista o a 3-a moţiune de cenzură, pentru că în cazul în care cele două moţiuni nu vor trece la vot, din cauza faptului că este vorba despre extrema stângă, extrema dreaptă (…), se va aduna o nouă echipă de semnatari, probabil 144, că aşa este regula. De data aceasta nu va fi susţinută de vreun grup anume, ci va fi un grup de europarlamentari. Ştiu chestiunea asta de la cei de la Mişcarea 5 Stele, care mi-au confirmat că dacă nu trec cele două moţiuni, mi-au confirmat mie direct chestiunea asta, vor mai face o a 3-a moţiune”, a detaliat el, precizând că aceasta ar urma să fie depusă în decembrie.
În opinia lui Piperea, mesajul este că „lumea nu mai este chiar atât de temătoare de Ursula von der Leyen şi ea nu se mai bazează pe chiar atât de multe voturi încât să vină cu aceste proiecte fantasmagorice”.
Eurodeputatul Claudiu Târziu, fondatorul Partidului Acţiunea Conservatoare dar în continuare membru al grupului ECR, a afirmat că va vota moţiunea depusă de grupul Patrioţi pentru Europa, dar nu şi pe cea a stângii radicale.
„Din cele două moţiuni – una depusă de stânga radicală, alta propusă de grupul Patrioţilor – o vom susţine pe cea a Patrioţilor în mod categoric, pentru că are argumentele cele mai pertinente din informaţiile pe care le deţin eu, ştiu care sunt liniile generale ale documentului şi sunt aceleaşi reproşuri pe care le-am face şi noi şi pe care le-am şi făcut deja în precedenta moţiune”, a declarat Târziu într-un briefing pentru jurnalişti români săptămâna trecută.
Claudiu Târziu a afirmat că nu va susţine moţiunea Stângii, indiferent dacă aceasta va avea sau nu mai multe şanse de reuşită decât cea a grupului Patrioţi pentru Europa, din cauza diferenţelor ideologice.
„Eu îmi imaginez că moţiunea stângii radicale va avea mai o mai mică susţinere decât cea a Patrioţilor. De ce? Se poate face un calcul şi n-are rost să depui o moţiune doar ca să te afli în treabă. În primul rând. În al 2-lea rând, nu suntem pe aceeaşi pagină întotdeauna cu obiecţiile stângii vizavi de Comisia Europeană”, a explicat Târziu, deşi a recunoscut că acestea sunt uneori „de bun simţ”.
Colegul său de partid Şerban Dimitrie Sturdza, fost membru AUR, a afirmat la rândul său că scaunul Ursulei von der Leyen se clatină.
„Să ne amintim faptul că este această ultimă moţiune pe care am votat-o este a 10-a din punct istoric din Parlamentul European, dar şi prima din ultimii 10 ani. Iar dintr-o dată constatăm că moţiunea pe care am votat-o împotriva doamnei von der Leyen urmează să fie continuată de încă două, aşa încât sunt motive serioase de nelinişte pentru doamna von der Leyen. Sigur că există încă o foarte mare susţinere a dânsei, dar pe zi ce trece, ea devine mai mică”, a spus Sturdza.
Toţi membrii români ai grupului ECR, plus cei doi membri români ai grupului Deputaţilor neafiliaţi, au fost prezenţi şi au votat în favoarea moţiunii depuse de Gheorghe Piperea în luna iulie împotriva CE.
Editor : Ana Petrescu
