Medicul Oana Goidescu, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Buzău, afircă că trecerea la ora de vară influenţează în mod direct organismul, deoarece modifică ritmul circadian, adică ceasul biologic intern. Potrivit medicului, această schimbare poate duce, în primele zile, la oboseală, dificultăţi de concentrare, tulburări de somn şi o stare generală de disconfort, organismul având nevoie de o perioadă de adaptare la noul program. „Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai uşor de acceptat”, explică medicul.
Medicul chirurg cu competenţe în somnologie Oana Goidescu explică faptul că organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noul program. În această perioadă, este recomandat să se menţină un program regulat de somn, să se evite expunerea la ecrane înainte de culcare şi să se petreacă mai mult timp în lumină naturală, mai ales dimineaţa.
„Trecerea la ora de vară, sau cel puţin impunerea acesteia şi schimbarea ei de două ori pe an, în martie şi în octombrie, a apărut din necesitatea de a creşte productivitatea, dar şi de a face economie la mijloacele de iluminat. Trecerea la ora de vară a fost introdusă pentru a profita cât mai mult de lumina solară. Pentru organism, însă, consecinţele nu sunt dintre cele mai bune, pentru că nu toţi funcţionăm la fel şi efectele nu sunt identice la toată lumea. Genetic, unii suntem obişnuiţi să ne trezim devreme, suntem mai «ciocârlii», iar impactul trecerii la ora de vară şi al dormitului cu 60 de minute mai puţin va fi mai mic comparativ cu cei care sunt «bufniţe» şi se culcă mai târziu”, explică medicul chirurg cu competenţe în somnologie Oana Goidescu.
Potrivit medicului, impactul este „la fel de mare” şi asupra copiilor şi adolescenţilor, care sunt la şcoală şi liceu.
„Genetic, aceştia au tendinţa de a dormi mai mult dimineaţa. Dacă urmărim presa, vedem că în Franţa există o iniţiativă legislativă prin care se propune ca şcolile şi liceele să înceapă de la ora 9, tocmai pentru a respecta ritmul copiilor. În momentul în care îi obligăm să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, afirmă medicul.
Oana Goidescu mai spune că cel puţin în prima săptămână de la schimbarea orei apar efectele privării de somn, oamenii fiind mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare.
„Creşte stresul cardiac şi există un risc mai crescut, în prima săptămână, de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Unele studii arată că poate scădea inclusiv fertilitatea. Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai uşor de acceptat. Aceasta este o trecere care ne încurcă”, afirmă medicul.
Potrivit Oanei Goidescu, organismul se poate acomoda cu noua oră de vară, în general, între o săptămână şi trei săptămâni, acest lucru depinzând de fiecare persoană în parte şi de obiceiurile acesteia.
Medicul recomandă ca, pentru minimizarea impactului acestei treceri la ora de vară, să se facă înainte cu două săptămâni „un fel de «antrenament», adică să ne trezim cu 5–10 minute mai devreme în fiecare zi, aşa încât nu resimţim brusc diferenţa de 60 de minute.
De asemenea, potrivit medicului, sunt importante măsurile de igienă a somnului, precum: evitarea consumului de cafea, stimulente şi energizante după ora 12.00, evitarea somnului de după-amiază şi a meselor consistente seara şi expunerea, dimineaţa, la lumina solară, pentru a inhiba secreţia de melatonină şi a reduce somnolenţa.
