Declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit controverse, după ce acesta a sfătuit femeile însărcinate să evite paracetamolul (cunoscut în SUA sub denumirea de Tylenol), susținând că ar fi „probabil asociat cu un risc foarte crescut de autism”. Ce spun medicii specialiști despre consumul de paracetamol în sarcină și posibilele efecte asupra dezvoltării fătului.
Paracetamolul (acetaminofenul) este unul dintre cele mai utilizate medicamente pentru a combate durerea sau reduce febra.
Autismul și medicamentația în sarcină: Factori explicați de specialiști
„Autismul (numit și tulburare din spectrul autist, TSA) este o tulburare de neurodezvoltare, care afectează modul în care o persoană percepe lumea, comunică și interacționează social. Sunt foarte multe cauze posibile ale autismului și nu se cunoaște una exactă. Însă, ce se știe este faptul că inflamația persistentă în sarcină este un factor de risc, dar nu este considerată singura explicație și nici o cauză certă pentru dezvoltarea autismului.
Când o femeie însărcinată are o infecție (virală, bacteriană) sau o inflamație sistemică (de ex: boli autoimune, inflamație cronică), organismul ei activează sistemul imun. Se eliberează mediatori inflamatori care pot traversa placenta sau pot modifica mediul intrauterin. Aceste molecule influențează dezvoltarea creierului fetal (procese precum migrarea neuronilor, formarea sinapselor, maturarea microgliilor – celulele imunitare din creier).
Dacă expunerea e semnificativă și într-o „fereastră critică” a dezvoltării, se pot (spunem se pot, pentru că nu sunt studii care dovedesc cu exactitate un rezultat) produce modificări subtile de conectivitate și structură cerebrală, care ulterior pot crește riscul de tulburări de spectru autist (TSA).”, a explicat pentru Digi24 Ioana Georgescu, doctor în medicină și medic specialist psihiatrie pediatrică
„O infecție în sarcină nu determină automat autism”
„Infecția este doar unul dintre mulții factori de risc, alături de genetică, vârsta părinților, complicații la naștere, expunere la toxice etc. La oameni, studiile observaționale arată că mamele cu gripă severă, febră mare sau markeri inflamatori crescuți (substanțe din sânge care reflectă nivelul de activare al sistemului imunitar) pot avea copii cu risc mai mare de TSA. Se presupune că inflamația modifică modul în care microgliile (celulele „gardieni” ai creierului) modelează circuitele neuronale în dezvoltare si astfel influențează susceptibilitatea dacă există și alți factori genetici sau de mediu.
Unele cercetări au găsit o asociere între utilizarea frecventă și pe termen lung a paracetamolului în sarcină și un risc ușor crescut de tulburări de spectru autist (TSA) sau ADHD la copil. Totuși, aceste studii nu pot dovedi cauzalitate – există factori de confuzie: mamele iau paracetamol pentru febră, durere sau infecții, iar inflamația/febra în sine pot crește riscul de TSA. Nu înseamnă că o infecție în sarcină determină automat autism.
Inflamațiile ar putea fi, mai degrabă, procesele care ar putea interfera cu neurodezvoltarea embrionului, si nu paracetamolul. Este nevoie de mai multe studii și cercetări în această privință, pentru a demonstra cauzalitatea.”, a mai adăugat medicul specialist
Doza și durata expunerii la medicamente sunt cruciale
„În general, pentru ca o substanță să producă modificări persistente asupra dezvoltării embrionului/fătului, e nevoie de: expunere repetată sau prelungită, care să perturbe procese critice de dezvoltare, expunere la un moment vulnerabil (fereastra critică: de ex: organogeneză, migrație neuronală) si doze suficiente pentru a traversa placenta și a ajunge la concentrații active în făt.
O doză unică, izolată (ex: o pastilă de paracetamol, un antidepresiv, un antibiotic etc) foarte rar produce efecte pe termen lung asupra dezvoltării neurologice sau structurale a copilului, tocmai pentru că organismul metabolizează și elimină rapid substanța, nu există timp suficient să influențeze procesele dezvoltării.
În concluzie, autismul este o tulburare de neurodezvoltare cu o bază biologică complexă, în care factorii genetici și cei de mediu interacționează strâns, fie că este vorba despre modificări genetice moștenite sau apărute spontan.
Nu putem lua decizii radicale pe baza unor știri sau frici. Orice tratament în sarcina trebuie discutat cu medicul specialist care, în funcție de afecțiuni și simptome, poate prescrie medicamentația potrivită.”, conchide Ioana Georgescu, doctor în medicină și medic specialist psihiatrie pediatrică.
Cum explică medicii legătura dintre paracetamol și autism în sarcină
„Nu este nici o legatură cauzală între administrarea de paracetamol, la nevoie, unei femei altfel sănatoase, fără istoric familial de tulburări de neurodezvoltare sau TSA și autism. Paracetamol iau foarte multe mame în sarcină și, chiar și așa, TSA nu este distribuit uniform în populația pediatrică. La câti copii se nasc din sarcini în care mama a luat paracetamol ar trebui să fie distribuția egală pe sexe la copiii cu autism. Și, totuși, sunt 3:1 băieți: fete.
Categoric exista o cauză genetica de susceptibilitate pt autism și nu un medicament foarte comun luat de milioane de persoane, precum este paracetamolul.”, a explicat pentru Digi24 Mihai Craiu, medic primar pediatrie
Când devine paracetamolul periculos pentru organism
„Paracetamolul este o substanță analgezică folosită pentru tratamentul durerii, dar și pentru tratamentul febrei. Se metabolizează la nivel hepatic, într-un metabolit inactiv, care este extrem de toxic și care necesită conjugare cu glutationul hepatic (cu principala moleculă antioxidantă). În momentul în care se produce eliminarea glutationului, ficatul rămâne fără apărare antioxidantă și apare necroza hepatică, adică distrucția celulelor hepatice.
În funcție de cantitatea de paracetamol ingerată poate să existe această hepatită acută toxică
Hepatita acută toxică este o inflamație a ficatului, care poate fi declanșată de un consum exagerat de medicamente, iar în această situație (în urma consumului de paracetamol în exces) înseamnă distrucție hepatică.
Se poate ajunge chiar la insuficiență hepatică, atunci când ficatul restant nu mai are suficient volum/masă încât să își îndeplinească funcția. În acest caz (de insuficiență hepatică) vorbim de o stare foarte gravă, cu risc fatal, în care ficatul nu mai poate sintetiza proteinele plasmatice, dintre care cele mai importante sunt cele de coagulare, și nu mai poate să elimine produșii/metaboliții toxici. Automat, acest lucru va duce la intoxicarea întregului organism”., a explicat pentru Digi24 Radu Țincu, medic primar anestezie și terapie intensivă, expert în toxicologie
Când devine toxic consumul medicamentelor cu paracetamol
„Peste 4 gr de paracetamol este doza care poate deveni toxică pentru organism, evident, în funcție de particularitățile fiecărui individ în parte. Vorbim aici de 6 – 8 comprimate de paracetamol. Peste această valoare încep să apară semnele de toxicitate hepatică. Fiecare persoană poate dezvolta reacții severe sau mai puțin severe când consumă, în funcție de modul în care funcționează ficatul, de rata de metabolizare.
Vulnerabilitatea crescută, în urma consumului de paracetamol, este în rândul copiilor, pentru că doza de consum se raportează per greutate corporală, dar și la pacienții vârstnici, care au patologie hepatică cronică, unde ficatul este deja afectat (fie de boli virale, fie de alcool)”, a mai precizat medicul Radu Țincu
Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă de tratament sau recomandare de consum trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.
