Curtea Constituţională este aşteptată, luni, să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraţilor, după ce a amânat de două ori pronunţarea. La şedinţa de duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului, după plecarea a patru judecători, într-o pauză de şedinţă. Pentru a se putea pronunţa o soluţie, era nevoie ca în sala de judecată să se afle şase dintre cei nouă judecători constituţionali. Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie judecătorii au stabilit că este neconstituţional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul şi-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
”Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis duminică CCR într-un comunicat.
Curtea Constituţională a României a amânat până acum de două ori să ia o decizie în acest caz.
În 10 decembrie, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de stabilire a cuantumului pensiei, stabilind un nou termen pentru duminică, 28 decembrie.
La şedinţa de duminică, cei patru judecători din CCR susţinuţi de PSD au ieşit din sală, într-o pauză, şi nu s-au mai întors. Pentru a putea pronunţa o decizie, Curtea, formată din nouă membri, are nevoie ca în sală să fie prezenţi minimum şase judecători.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat, după amânarea deciziei, că bănuia că în şedinţa de duminică nu se va întâmpla nimic. ”Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (…) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a comentat Zegrean, remarcând că, în componenţa de acum a Curţii, durează mult dezbaterile.
Pe de altă parte, un profesor de drept, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susţinut că neprezentarea unui judecător “în deliberare“ este echivalentă cu autodemisia. Valerius M. Ciucă a precizat că toţi cei patru judecători ai CCR care au părăsit duminică sala la dezbaterile privind legea pensiilor magistraţilor “nu mai pot vota nimic valid în cadrul CCR“.
“Dacă, în deliberare, un «judecător» nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea. Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicţional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecinţă, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituţionale şi în afara normelor universale“, a scris pe Facebook, Valerius M. Ciucă, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg.
În 5 decembrie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ce reclamă magistraţii ICCJ
Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” şi „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.
De asemenea, susţineau magistraţii instanţei supreme, legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii.
De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistraţii.
Aceştia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În acelaşi timp, susţineau magistraţii, legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta „încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
În 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede legea
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
-instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
-introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
-introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
