Curtea Constituţională a României discută, marţi, sesizarea AUR în legătură cu Legea ‘austerităţii’, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului. AUR susţine că „este o lege toxică, profund nedreaptă şi profund neconstituţională, care reprezintă un abuz de putere comis cu cinism şi dispreţ faţă de români şi faţă de principiile care guvernează o democraţie autentică”, relatează Agerpres.
„Guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament. Invocarea urgenţei este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziţie să intervină prin mecanismele democratice normale. Ce face Bolojan? Împachetează tăierile, discriminările şi umilinţele în aceeaşi lege, o bagă pe gât Parlamentului şi pretinde că e ‘ reformă’. Legea atacată la Curtea Constituţională este un festival al sărăciei, al inechităţilor şi al haosului legislativ: se elimină facilităţile pentru familiile cu copii – sabotaj direct la adresa politicilor demografice şi a viitorului ţării, se îngheaţă salarii şi se anulează compensaţiile legale pentru concediile neefectuate, se eşalonează hotărârile judecătoreşti definitive – un atac fără precedent asupra justiţiei şi separaţiei puterilor în stat, se menţine personalul militar la limita subzistenţei – semnal clar că acest Guvern nu respectă nici armata, nici demnitatea naţională. În paralel, cinci vicepremieri şi sute de sinecuri bugetofage îşi menţin privilegiile intacte. Guvernul cere ‘austeritate’ celor care abia supravieţuiesc, în timp ce sinecuriştii se plimbă în maşini de lux plătite din banii contribuabililor”, afirmă AUR.
În opinia acestui partid, legea „nu doar că este neconstituţională, este periculoasă”, pentru că „deschide calea unei guvernări în care Executivul face legi fără control parlamentar, ignoră Constituţia, ignoră drepturile cetăţeneşti şi subminează autoritatea justiţiei”.
„AUR cere Curţii Constituţionale să respingă în totalitate această lege şi să apere principiile fundamentale ale statului de drept. Am depus şi susţinut în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care a venit cu acest pachet fiscal pentru sărăcirea românilor. (…) Nu AUR a creat criza. Nu AUR a îndatorat România pe 30 de ani. Nu AUR a îngropat economia în pandemie. Vom continua cu toate armele legale şi democratice posibile. În august. În septembrie. În fiecare lună dacă va fi nevoie”, au transmis reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor.
Prima moţiune de cenzură cu care s-a confruntat Guvernul condus de Ilie Bolojan de la instalarea în funcţie a fost respinsă pe 14 iulie de plenul reunit al Parlamentului, înregistrându-se 134 de voturi „pentru” şi patru voturi „împotrivă”, dintr-un total de 138 de voturi exprimate.
Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă era necesar un număr de 233 de voturi „pentru”.
Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de Opoziţie, după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar. Moţiunea de cenzură s-a intitulat „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” şi a fost semnată de 131 de parlamentari de la AUR, POT, S.O.S. România şi neafiliaţi.
Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe 7 iunie pe primul pachet de măsuri fiscale. Două zile mai târziu, AUR a anunţat depunerea moţiunii de cenzură, pe motiv că Guvernul „a uzurpat puterea legitimă şi a batjocorit voinţa de reprezentare a poporului român” şi, ca urmare, „trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos şi toxic”.
La dezbaterea moţiunii de cenzură în plenul reunit al Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a afirmat că România are deja primele semnale pozitive privind economia.
„Îi întreb pe colegii din Opoziţie, în afară de un exerciţiu politic pe care l-au bifat şi pe care îl înţeleg, ce rost are această moţiune? Ar vrea dânşii să ne oprim şi să ne întoarcem de unde am plecat? O bună parte din lucrurile pe care le semnalează colegii din Opoziţie sunt ştiute, altele sunt exagerate sau greşit interpretate. Ne spune moţiunea că România are un deficit mare, că au crescut chletuielile statului – ştim acest lucru. De aceea suntem aici – să corectăm aceste neajunsuri, din acest motiv ne-am angajat răspunderea. Dânşii au îmbrăcat aceste cifre într-un limbaj colorat, în slogane şi în acuze aduse Guvernului. Eu înţeleg critica pe care Opoziţia o face Guvernului, este rolul ei şi dreptul ei. Am făcut însă un apel la partidele din Opoziţie să fie parte la soluţie, nu la problemă. Înţeleg că dânşii nu sunt de acord cu ce propune Guvernul, dar atunci care sunt soluţiile?”, a transmis Bolojan.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu, a susţinut, în plenul Parlamentului, că AUR nu vrea să pice Guvernul, deoarece ştie foarte bine că nu are „nicio alternativă” şi „niciun plan coerent” pentru România.
Potrivit Constituţiei, Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (articolul 114). În situaţia în care Guvernul nu a fost demis prin moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Executiv, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (articolul 114 din Constituţie).
Editor : M.C
