Cea mai înaltă instanţă judiciară din Franţa a anulat vineri mandatul de arestare emis împotriva fostului lider sirian Bashar al-Assad pentru complicitate la crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul războiului civil din ţară, relatează The Guardian.
Curtea de Casaţie a declarat mandatul nul în temeiul dreptului internaţional, care conferă şefilor de stat imunitate personală faţă de urmărirea penală în instanţele străine pe durata mandatului lor. Judecătorii au decis că nu există excepţii, dar au precizat că decizia lor permite emiterea unui nou mandat de arestare, întrucât Assad nu mai este şef de stat.
Din decembrie 2024, Assad trăieşte în exil în Rusia, după ce rebelii conduşi de forţele susţinute de Turcia au preluat controlul asupra Siriei.
Mariana Pena, consilier juridic principal la Open Society Justice Initiative (OSJI), a declarat că hotărârea este o „ocazie ratată” pentru instanţă de a face o excepţie de la renunţarea la imunitatea şefilor de stat acuzaţi de cele mai grave crime, dar a adăugat că va continua campania pentru aducerea lui Assad în faţa justiţiei.
O instanţă franceză a emis mandatul de arestare internaţional în noiembrie 2023, ca răspuns la două atacuri cu arme chimice în Siria. În primul atac, în august 2013, se crede că gazul sarin, interzis, a ucis peste 1.000 de persoane, inclusiv sute de copii, în districtul Ghouta, din estul Damascului. În al doilea atac, în aprilie 2018, 450 de persoane au fost vătămate în oraşele Adra şi Douma.
Cazul care a dus la emiterea mandatului de arestare a fost intentat de părţi civile, printre care supravieţuitori ai atacurilor, Centrul Sirian pentru Mass-Media şi Libertatea de Exprimare şi OSJI.
Anularea dosarului a fost solicitată iniţial de către serviciul francez de combatere a terorismului, invocând imunitatea şefului statului. Anul trecut, Curtea de Apel din Paris a confirmat mandatul în urma unei cereri de anulare, însă serviciul de combatere a terorismului şi parchetul au introdus un nou recurs.
La şedinţa din apel, OSJI a susţinut că imunitatea nu ar trebui să se aplice în cazul în care liderii comit crime grave împotriva propriului popor.
Franţa a emis anterior mandate de arestare internaţionale pentru alţi trei înalţi oficiali sirieni, printre care fratele fostului lider, Maher al-Assad, pentru complicitate la crime de război şi crime împotriva umanităţii. Curtea de Casaţie nu s-a pronunţat asupra acestor mandate, care sunt încă în vigoare.
Atacul cu sarin din 2013 a dus aproape la o intervenţie a SUA în războiul civil din Siria. Barack Obama, pe atunci preşedinte al SUA, îl avertizase pe Assad că utilizarea armelor chimice ar fi o „linie roşie”, dar a renunţat la acţiunea militară după ce Siria a acceptat să-şi distrugă armele chimice.
În 2020, un raport al organismului afiliat ONU care supraveghează utilizarea armelor chimice a acuzat Siria de utilizarea gazului sarin pe câmpul de luptă. Raportul a fost salutat de grupurile pentru drepturile omului ca un moment de referinţă cu implicaţii pentru anchetele privind crimele de război.
Conflictul sirian a început cu proteste şi mitinguri pro-democraţie în 2011 şi s-a transformat în război civil în anul următor. Se estimează că au murit până la 610.000 de persoane.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
