Curtea Supremă a Statelor Unite, majoritar conservatoare, i-a acordat vineri un succes lui Donald Trump, autorizând – până la noi ordine – folosirea unei baze de date federale în vederea verificării naţionalităţii americane a alegătorilor, relatează AFP.
În pofida faptului că Curtea îi dă astfel satisfacţie preşedintelui republican în lupta împotriva unor presupuse fraude electorale, această hotărâre este mai puţin semnificativă în scrutinele cruciale de la jumătate de mandat, în noiembrie, decât palma pe care i-a aplicat-o recent în privinţa votului prin corespondenţă.
În martie 2025, Donald Trump a semnat un decret prezidenţial vizând să impună statelor controale consolidate ale listelor electorale şi să restrângă votul prin corespondenţă.
În aplicarea acestui dercret, Departamnentul Securităţii Interne a creat o bază de date încrucişată cu fişierele Securităţii Sociale, cu scopul de a verifica dacă un alegător este de naţinalitate americană şi, astfel, dacă este abilitat să voteze.
O judecătoare federală a blocat folosirea acestei baze de date, în iunie, stabilind că Guvernul a ”călcat în mod deliberat în picioare dreptul la viaţă privată al cetăţenilor americani într-un mod care ameninţă dreptul sacru de a vota”, unele state ”eliminând cetăţeni americani de pe listele electorale în baza unor informaţii inexacte”.
”IMPACT MINIM”
Administraţia Trump a cerut – în zadar – unei Curţi de Apel să suspende această hotărâre, lucru pe care l-a făcut vineri majoritatea conservatoare a Curţii Supreme – şase judecătrori din nouă -, fără să se pronunţe pe fond.
Hotărârea primei instanţe ”împiedică eforturile Guvernului federal de a asista statele şi autorităţile locale în buna administrare a alegerilor de la jumătate de mandat”, explică majoritatea conservatoare, subliniind totodată că legea interzice o revizuire de mare amploare a listelor electorale cu mai puţin de 90 de zile înaintea scrutinului.
În numele celor trei judecători progresişti, Ketanji Brown Jackson îşi exprimă dezacordul şi le reproşează colegilor săi din cadul majorităţii conservatoare faptul că ignoră ”riscul ca statele să poată anula înscrierea pe listele electorale cel a puţin a anumitor cetăţeni natutralizaţi recent sau să-i oblige să prezinte probe ale naţionalităţii lor înainte să voteze”.
Această hotărâre ar urma, cu toate acestea, să aibă ”un impact minim pe termen scurt”, în contextul în care statele şi-au revizuit deja listele electorale înaintea votului din noiembrie, adaugă ea.
Secretarul Justiţiei Todd Blanche a salutat ”o victorie uriaşă a integrităţii alegerilor!”. Această bază de date permite ”împiedicarea strănilor să voteze”, a scris el pe X.
Donald Trump şi tabăra republicană agită cu regularitate spectrul unui vot masiv al strănilor în alegerile americane, extrem de marginal potrivit statisticilor oficiale.
”Suntem pe cale să anchetăm cu privire la sute de cazuri de străini care votează ilegal în întreaga ţară”, anunţa la 15 septembrie Blanche, dând asigurări că fenomenul este mult mai răspândit decât afirmă adversarii administraţiei Trump.
Însă Rick Hasen, un expert în drept electoral de la Universitatea California din Los Angeles, relativizează şi el importanţa acestei hotărâri a Curţii Supreme.
”Faţă de dosarul votului prin corespondenţă, aceasta nu este foarte importantă în substanţă”, scrie el pe blog.
Curtea, într-o hotărâre a patru judecărtori conservatori, inclusiv preşedintele John Roberts, şi a trei judecărtori progresişti a respins, la 14 septembrie, un recurs al administraţiei Trump prin care urmărea să încadreze mai strict votul prin corespondenţăă încă de la alegerile de la jumătate de mandat.