Datoria mondială a crescut cu aproximativ 7.500 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, atingând un nou maxim istoric de peste 324.000 de miliarde de dolari, arată un raport publicat marţi de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.
Potrivit IIF, în primul trimestru al acestui an, China, Franţa şi Germania au fost ţările cu cea mai mare contribuţie la creşterea datoriei mondiale, în timp ce nivelul datoriei a scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite şi Turcia, relatează Reuters, citată de Agerpres.
„Deşi deprecierea semnificativă a dolarului american în raport cu monedele principalilor parteneri comerciali a contribuit la creşterea datoriei mondiale calculată în dolari, majorarea din primul trimestru a fost de patru ori mai mare decât creşterea medie, de 1.700 miliarde de dolari, înregistrată în fiecare trimestru de după finalul anului 2022”, subliniază IIF în ultimul său raport Global Debt Monitor.
În paralel, raportul datorie/PIB mondial a continuat să se îndrepte lent în jos, până la 325%. Cu toate acestea, în cazul pieţelor emergente acest raport a atins un nivel record de 245%.
Datoria totală a pieţelor emergente a crescut cu peste 3.500 de miliarde de dolari în primul trimestru, până la un nivel record de peste 106.000 de miliarde de dolari. Numai China a fost responsabilă singură de o creştere cu peste 2.000 de miliarde de dolari a datoriei mondiale, a precizat IIF. În cazul Chinei, raportul datorie/PIB a ajuns la 93% şi este aşteptat să ajungă la 100% până la finalul acestui an.
Datoria pieţelor emergente, excluzând China, a atins şi ea un record nominal, în condiţiile în care Brazilia, India şi Polonia au înregistrat cele mai mari creşteri ale datoriilor lor, calculate în dolari. Cu toate acestea, raportul datorie/PIB în cazul pieţelor emergente, excluzând China, a scăzut sub 180%, cu 15 punte procentuale sub maximumul istoric, a precizat IIF.
Editor : M.B.
