Bulgaria este pregătită să adere la zona euro, a anunţat Uniunea Europeană săptămâna trecută, însă Doroteya Kanavrova, o mică producătoare de legume, face parte dintr-un grup din ce în ce mai mare de cetăţeni bulgari îngrijoraţi de costurile aderării la zona euro, transmite Bloomberg.
„Sunt împotrivă”, spune Doroteya Kanavrova, în timp ce îşi aranjează roşiile, castraveţii şi dovleceii pe taraba de la marginea drumului, scrie Agerpres.
Ţara vecină are o lungă istorie de greutăţi, iar PIB-ul său per capita este la două treimi din media UE, la aproape două decenii de la aderarea la blocul comunitar. Cu toate acestea, pentru milioane de bulgari care au trecut prin falimente de bănci, crize economice şi o tranziţie dureroasă în anii 1990, moneda lor naţională (leva) este mai mult decât bancnote şi monede, este un simbol al stabilităţii.
Consiliul monetar introdus în 1997 a legat strâns leva de marca germană şi apoi de euro. Asta a ajutat Bulgaria să pună capăt politicii monetare restrictive din alte ţări foste comuniste, precum România, şi a eliminat o inflaţie galopantă.
Rezultatele Eurobarometrului arată că bulgarii sunt împărţiţi în mod egal când vine vorba de aderarea la euro, care ar urma să aibă loc la 1 ianuarie 2026. Mai mult, sunt de două ori mai sceptici decât media UE, potrivit unui sondaj publicat în luna mai, în condiţiile în care partidele de extremă dreapta au organizat proteste faţă de aderarea la zona euro.
„Oamenii care s-au obişnuit cu consiliul monetar timp de 28 de ani sunt îngrijoraţi acum ce se va întâmpla fără el”, spune Svetoslav Gavriyski, fostul ministru de Finanţe care a pregătit Bulgaria pentru consiliul monetar în 1997. Acesta a dezminţit temerile referitoare la inflaţie drept „zvonuri stupide”. „O ţară trebuie să iasă, mai devreme sau mai târziu, de sub consiliul monetar pentru a deveni o ţară normală”, spune Gavriyski.
Cele mai mari economii din regiune (Polonia, România, Cehia şi Ungaria) au amânat planurile de aderare la euro. La un eveniment care a avut loc zilele trecute la Praga, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, Ales Michl, a lăudat avantajele existenţei unei monede naţionale în lupta cu inflaţia.
În Bulgaria, perspectiva aderării la euro generează îngrijorări, în special în rândul celor cu venituri mici şi pensionarilor. În timp ce politicienii arată spre beneficiile aderării la zona euro, precum creşterea investiţiilor şi reducerea costurilor cu împrumuturile, în timp, mulţi cetăţeni se tem că preţurile vor creşte pe termen scurt.
Doroteya Kanavrova se teme că trecerea la euro va duce la scumpirea îngrăşămintelor, astfel că producţia de legume la mica sa fermă va deveni mai scumpă. „Marile firme sunt bogate, ele îşi permit. Noi ne descurcăm greu cu leva, vom fi într-o situaţie şi mai rea cu euro”, spune Kanavrova.
Având în vedere că majoritatea clienţilor ei sunt turişti români în drum spre staţiunile de pe litoralul bulgăresc, Kanavrova preferă leii româneşti în loc de euro, atunci când trebuie să accepte bani străini. Kanavrova poate folosi leii atunci când face cumpărături peste graniţă, în timpul iernii.
Problema nu este că bulgarii nu sunt pro-europeni. Sondajele arată că mai mult de jumătate dintre ei au încredere în UE, un procent dublu faţă de cei care au încredere în Guvernul de la Sofia. Problema este că oficialii nu reuşesc să găsească un limbaj comun cu cei care, spre deosebire de marile firme, nu văd avantajele directe ale utilizării unei monede comune. Acest lucru este mai uşor pentru partidele populiste. Protestele organizat de extrema dreaptă au scos în stradă zeci de mii de oameni pentru al doilea weekend la rând.
„Decidenţii ar fi trebuit să facă o treabă mai bună cu informarea publicului cu privire la beneficiile unei monede comune, chiar dacă aderarea la uniunea monetară este o problemă tehnică”, spune Dennis Schen, economist şef la agenţia de evaluare Scope Ratings.
Editor : A.P.
