De la capturarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forţele americane, în weekend, preşedintele american Donald Trump şi membri ai administraţiei sale au emis avertismente către mai multe alte guverne – cele din Columbia, Cuba, Mexic, Iran şi Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei – că ar putea urma la rând, relatează CNN.
Trump a declarat duminică: „Ne dorim să avem în jurul nostru ţări viabile şi de succes, în care petrolul să poată fi exploatat liber”.
„Dominaţia americană în emisfera vestică nu va mai fi niciodată pusă la îndoială”, a mai afirmat Trump.
CITEȘTE ȘI „Asta este emisfera NOASTRĂ”, spune Departamentul de Stat într-o postare însoţită de imaginea preşedintelui Donald Trump
Iată ce a spus Trump în ultimele două zile şi cum au răspuns unele dintre guvernele ameninţate:
GROENLANDA
Duminică, Trump a repetat că SUA au nevoie de imensa insulă nord-atlantică Groenlanda „din punctul de vedere al securităţii naţionale”.
„Avem nevoie de Groenlanda. … Este atât de strategică în acest moment. Groenlanda este acoperită de nave ruseşti şi chinezeşti peste tot”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One. „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securităţii naţionale, iar Danemarca nu va fi în măsură să o facă”, a explicat şeful Casei Albe.
Răspunzând la ultimele comentarii ale lui Trump, prim-ministrul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a declarat luni: „Retorica actuală şi repetată venită din partea Statelor Unite este total inacceptabilă. Când preşedintele Statelor Unite vorbeşte despre „nevoia Groenlandei” şi ne leagă de Venezuela şi de intervenţia militară, nu este doar greşit. Este lipsit de respect. Ţara noastră nu este un obiect în retorica marilor puteri. Suntem un popor. O ţară. O democraţie”, a adăugat Nielsen.
„Nu suntem într-o situaţie în care să ne gândim că o preluare a ţării ar putea avea loc peste noapte”, a declarat el ulterior într-o conferinţă de presă, potrivit Reuters. „Nu poţi compara Groenlanda cu Venezuela. Suntem o ţară democratică”, a argumentat Nielsen, care a pledat pentru o comunicare directă cu Washingtonul.
Trump a declarat în repetate rânduri că doreşte să anexeze Groenlanda – o insulă uriaşă, bogată în resurse, cu o suprafaţă de 2,16 milioane de kilometri pătraţi – susţinând că teritoriul autonom danez este necesar pentru securitatea naţională a SUA, deşi a invocat şi „securitatea economică”.
Atât Groenlanda, cât şi Danemarca, aliat NATO al SUA, se opun ferm acestei idei.
CITEȘTE ȘI NATO va înceta să existe dacă Trump invadează Groenlanda, avertizează premierul danez / „Nu trebuie să intrăm în panică!”. Prim-ministrul Groenlandei doreşte să restabilească comunicarea cu Statele Unite
COLUMBIA
Trump a avut cuvinte dure pentru preşedintele columbian Gustavo Petro, duminică, descriindu-l ca „un om bolnav căruia îi place să producă cocaină şi să o vândă Statelor Unite. Şi nu o va mai face mult timp”, a ameninţat Trump.
Când a fost întrebat de un reporter dacă aceste comentarii înseamnă că ar putea avea loc o „operaţiune” în Columbia în viitor, Trump a răspuns: „Sunt de acord”.
Petro a apărat bilanţul guvernului său în combaterea traficului de droguri într-o postare de aproape 700 de cuvinte pe X, lăudând ceea ce el a descris drept „cea mai mare captură de cocaină din istoria lumii”.
Preşedintele a adăugat: „Nu sunt ilegitim şi nici traficant de droguri. Singurele bunuri pe care le deţin sunt casa familiei mele, pe care o plătesc în continuare din salariul meu”.
Petro a declarat că a ordonat bombardamente ţintite împotriva grupurilor armate implicate în traficul de droguri, respectând în acelaşi timp dreptul umanitar.
Cu toate acestea, producţia de cocaină în Columbia a atins niveluri record, potrivit Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate.
Petro, fost membru al grupării de gherilă M19, a declarat luni că este dispus să ia din nou arma în mână şi să lupte personal pentru a apăra Columbia. „Am jurat să nu mai ating o armă, dar pentru patrie voi lua din nou armele”, a spus el.
Petro a provocat furia administraţiei Trump, care i-a anulat viza pentru SUA în septembrie, după ce a îndemnat soldaţii americani să nu se supună ordinelor.
CUBA
Tot duminică, Trump a declarat că intervenţia militară nu este necesară în Cuba, un aliat cheie al Venezuelei, deoarece aceasta este „gata să cadă”.
„Nu cred că este nevoie de nicio acţiune”, a spus Trump. „Se pare că se prăbuşeşte”.
„Nu ştiu dacă vor rezista, dar Cuba nu mai are acum niciun venit”, a adăugat el. „Toate veniturile lor proveneau din Venezuela, din petrolul venezuelean”, a explicat el.
Dar secretarul său de stat, Marco Rubio, a calificat guvernul cubanez drept „o problemă uriaşă”. Părinţii lui au emigrat din Cuba în anii 1950. „Da, cred că au mari probleme”, a declarat Rubio duminică, în emisiunea „Meet the Press” a postului NBC. „Nu vă voi vorbi despre măsurile pe care le vom lua în viitor şi despre politicile pe care le vom adopta în acest moment, dar nu cred că este un mister faptul că nu suntem mari fani ai regimului cubanez”, a spus el. „Dacă aş locui în Havana şi aş lucra în guvern, aş fi îngrijorat”, a avertizat Rubio.
La un miting organizat sâmbătă în faţa Ambasadei SUA din Havana, preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel a promis că nu va lăsa alianţa Cuba-Venezuela să se destrame fără luptă. „Pentru Venezuela, şi bineînţeles pentru Cuba, suntem dispuşi să ne dăm chiar şi viaţa, dar cu un preţ mare”, a proclamat Díaz-Canel.
MEXIC
Trump a acuzat frecvent Mexicul că nu face suficient pentru a combate cartelurile de droguri.
Duminică, el a spus că drogurile „curg” prin Mexic şi că „va trebui să facem ceva”.
Cartelurile din Mexic sunt „foarte puternice”, a spus Trump şi a avertizat că „Mexicul trebuie să-şi pună ordine în treburi”.
Într-un interviu telefonic acordat Fox News, Trump a precizat că a întrebat-o pe preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum dacă doreşte ajutorul armatei americane pentru eradicarea cartelurilor de droguri.
Sheinbaum a respins în repetate rânduri intervenţia SUA în Venezuela şi a criticat arestarea lui Maduro.
„Mexicul reafirmă un principiu care nu este nici nou, nici ambiguu”, a declarat ea luni într-o conferinţă de presă. „Respingem categoric intervenţia în afacerile interne ale altor ţări”, a punctat şefa statului mexican.
Răspunzând acuzaţiilor lui Trump că Mexicul nu a făcut suficient pentru a combate cartelurile de trafic de droguri, Sheinbaum a afirmat: „ Mexicul cooperează cu Statele Unite, inclusiv din motive umanitare, pentru a împiedica fentanilul şi alte droguri să ajungă la populaţia sa, în special la tineri.”
„Nu vrem ca fentanilul sau orice alt drog să ajungă în apropierea tinerilor – fie în Statele Unite, în Mexic sau în orice altă parte a lumii”, a adăugat ea.
Respingând din nou ideea unei acţiuni militare americane pe teritoriul mexican, Sheinbaum a spus că nu crede că Statele Unite iau în considerare serios o invazie în Mexic.
IRAN
Trump a repetat, de asemenea, avertismentele sale către Iran, unde protestele antiguvernamentale au intrat în a doua săptămână.
„Dacă vor începe să ucidă oameni, aşa cum au făcut în trecut, cred că vor fi loviţi foarte tare de Statele Unite”, a declarat Trump reporterilor duminică.
Săptămâna trecută, Trump a spus că, dacă Iranul „ucide protestatarii paşnici, aşa cum obişnuieşte, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor. Suntem pregătiţi şi gata de acţiune”, a dat asigurări Trump.
Un grup iranian pentru drepturile omului a estimat duminică că 16 persoane au fost ucise în protestele de până acum, un bilanţ care nu poate fi verificat.
La sfârşitul lunii trecute, Trump a avertizat Iranul să nu încerce să-şi reconstruiască programele nucleare şi de rachete balistice. După întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că a auzit că Iranul „se comportă urât. Am auzit că Iranul încearcă să se refacă, iar dacă este aşa, va trebui să-i doborâm”.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Republica Islamică „nu va ceda în faţa inamicului”, iar protestatarii ar trebui „puşi la locul lor”.
SUA au bombardat mai multe instalaţii nucleare importante ale Iranului în iunie, în timpul războiului de 12 zile al Israelului împotriva acestei ţări. Atacul a pus capăt unui proces ezitant de negocieri bilaterale între SUA şi Iran, menite să limiteze programul nuclear al Teheranului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
