Deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), a anunțat, joi, într-o postare în pagina sa de Facebook, că a hotărât să returneze distincția Ordinul Național pentru Merit pe care a primit-o din partea Statului Român, având în vedere atitudinea și poziționarea publică a președintelui Nicușor Dan cu privire la sesizarea Curții Constituționale în privința legii de combatere și sancționare a extremismului.
Silviu Vexler este deputat, membru al grupului parlamentar al minorităților naționale și președinte al grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel.
„Am hotărât să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin. Mesajul care transpare din sesizarea domniei sale, adresată astăzi Curții Constituționale a României, împotriva legii de combatere și sancționare a extremismului este unul de relativizare a pericolului prezentat tocmai de extremism. Efectul acțiunii Președintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizațiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului și a tuturor formelor de extremism”, afirmă deputatul Vexler.
„O sesizare nocivă pentru societate”
El amintește că tot joi, Curtea Constituțională a României a respins, integral, în unanimitate, sesizarea de neconstituționalitate a Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură formulată de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați.
Vexlter subliniază că sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan este „aproape identică” cu aceasta, „dar mult mai nocivă pentru întreaga societate”.
„Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este mai mult decât clară : ‘În esență, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură întrucât în urma aplicării testului de proporționalitate, legea criticată își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective și cele individuale. () Totodată, dispozițiile legale criticate întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare’. Regret că printr-un astfel de gest al Șefului Statului sunt distruse, într-o bună măsură, toate eforturile făcute de Statul Român timp de peste 30 de ani. Eforturi la care am contribuit și eu”, menționează președintele FCER.
„Strategia națională de combatere a antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, irelevantă”
El adaugă că, în acest moment, consideră că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură a devenit irelevantă și ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării acestei Strategii.
„Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond. Sunt onorat că am putut iniția acest proiect legislativ esențial pentru o societate democratică și un stat de drept. Mulțumesc Grupurilor Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, Uniunii Salvați România, Uniunii Democrate ale Maghiarilor din România și Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale pentru susținerea acordată și pentru că au înțeles atât importanța cât și necesitatea proiectului”, mai spune, în postarea de pe Facebook, deputatul care reprezintă comunitatea evreiască.
Care a fost nemulțumirea lui Nicușor Dan
Șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Președintele consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Nicușor Dan subliniază că „orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.
„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, spune el.
Șeful statului invocă critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii.
Lipsa de claritate a noțiunilor de „legionar” și de „fascist”
El indică lipsa de claritate a noțiunilor de legionar și de fascist.
„Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă Nicușor Dan.
Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
Lipsa de claritate a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste, xenofobe”
Nicușor Dan se referă și la lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului.
„Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”, mai afirmă el.
Nicușor Dan aduce și critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție).
Editor : Marina Constantinoiu
