Diana Buzoianu, ministru interimar al Mediului şi deputat USR, a depus un proiect de lege privind mecanismul apei, jalon important în PNRR, care va permite României să investească, în următorii 15 ani, circa 2,5 miliarde de lei în plus în infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor. Măsurile propuse nu vizează o majorare a preţului apei furnizate populaţiei, ci au legătură cu apa brută folosită de Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi alţi operatori de apă, arată iniţiatoarea.
Diana Buzoianu precizează că, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, România are un număr uriaş de lucrări critice la baraje, diguri şi poldere care nu s-au putut realiza, în ultimii ani, pentru că nu au avut buget alocat. În acelaşi timp, inundaţiile costă bugetul de stat, în fiecare an, nu mai puţin de 1-1,5% din PIB.
”Deficitul de finanţare este atât de mare încât, dacă am menţine acelaşi ritm de alocare bugetară, nu vom putea realiza în următorii 15 ani, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă, darmite să derulăm lucrări noi de infrastructură. Evident că această situaţie trebuie schimbată şi, de aceea, este esenţial să avem un nou mecanism economic care să asigure necesarul de finanţare. Ca să nu mai spun că neîndeplinirea acestui jalon din PNRR ar însemna ca România să piardă 1 miliard de euro bani europeni. Am negociat cu Comisia Europeană şi am obţinut o reformă mult mai echilibrată decât era prevăzut iniţial, dar o reformă care va aduce banii necesari să fim protejaţi în faţa inundaţiilor”, a declarat ministrul interimar Diana Buzoianu.
Tot Banca Mondială a evaluat condiţiile tehnice ale activelor gestionate de Administraţia Naţională „Apele Române” şi a elaborat patru scenarii posibile, pe o perioadă de 15 ani.
”Luând în considerare contextul economic dificil şi analizele de suportabilitate efectuate, ne-am oprit asupra unui plan care să nu afecteze populaţia, dar care să asigure, în acelaşi timp, o finanţare pentru sistemul de management al apei care să ne permită să accelerăm investiţiile necesare pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Mai trebuie precizat că, faţă de Guvernul Ciolacu, noi ne-am dus la Comisia Europeană şi am reuşit o negociere avantajoasă pentru România, astfel încât să ne asigurăm că măsurile pe care trebuie să le luăm nu vor impacta preţul energiei. Concret, în loc de o creştere abruptă de 50% a preţului apei brute pentru anumiţi operatori, am reuşit să obţinem o creştere de 10% şi aceea defalcată pe 3 ani”, a precizat Buzoianu.
Potrivit proiectului, în 2026 va fi actualizată cu inflaţia contribuţia la MWh pentru operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată. În 2027, vor fi majorate cu 2% contribuţiile, tarifele şi penalităţile pentru fiecare categorie de utilizatori de apă, cu excepţia contribuţiei pentru irigaţii – apa brută de suprafaţă şi subteran.
Restul de creştere a preţului la apa brută ar urma să se împartă, aproximativ egal, în 2028 şi 2029, astfel încât în final, în 2029, să fie cumulată o creştere generală de 10% a tarifelor faţă de anul 2026.
„Toţi aceşti bani încasaţi în plus se vor duce într-un fond dedicat investiţiilor în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. Ca să nu ne mai trezim la fiecare inundaţie, ca până acum, că realizăm cât de nepregătiţi suntem şi cât de întârziate sunt investiţiile în diguri, poldere sau baraje. Să nu mai fim puşi în situaţia de a vedea cum se distrug comunităţi şi se dau peste cap vieţile a mii de români”, a subliniat Diana Buzoianu.
