Administraţia Prezidenţială – Departamentul Constituţional Legislativ şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) anunţă, luni, demararea oficială a activităţii Grupului de dialog şi reflecţie din cadrul Just.AI Forum, care urmăreşte introducerea inteligenţei artificiale în sprijinul sistemului judiciar din România. Ar putea interveni la automatizarea activităţilor repetitive, analiza documentară, managementul probator şi transcrierea automată a declaraţiilor.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) anunţă, luni, într-un comunicat de presă, că a găzduit recent prima întâlnire de lucru a Grupului de dialog şi reflecţie din cadrul Just.AI Forum.
La întâlnire au participat reprezentanţi şi specialişti din cadrul Administraţiei Prezidenţiale – Departamentul Constituţional Legislativ, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
Tema centrală a fost analizarea impactului pe care tehnologiile bazate pe Inteligenţa Artificială (AI) îl pot avea în faza de urmărire penală.
”Premisele acestui demers, evidenţiate de către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale – Departamentul Constituţional Legislativ, rezidă în problemele structurale resimţite la nivelul activităţii judiciare: un volum de muncă deosebit de mare şi scheme de personal subdimensionate şi incomplete. În cadrul dezbaterilor, participanţii au agreat că adaptarea la realităţile tehnologice cotidiene este indispensabilă”, se arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit documentului, în lipsa unei strategii naţionale coordonate, există riscul major al apariţiei unui decalaj profund între tehnologiile folosite în sectorul privat şi cele de care dispun organele de anchetă, ceea ce ar îngreuna gestionarea provocărilor infracţionale moderne.
”În acest context, Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurile sale specializate — Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) —, împreună cu structurile operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), şi-au manifestat interesul ferm pentru adoptarea unor soluţii IT menite să sprijine activitatea de urmărire penală. Automatizarea activităţilor repetitive, analiza documentară, managementul probator, transcrierea automată a declaraţiilor au reprezentat doar o parte dintre subiectele discutate, apreciindu-se că identificarea unor instrumente de AI în aceste zone de activitate, precum şi în cadrul structurilor suport pot contribui direct la reducerea timpului de soluţionare a dosarelor şi la eficientizarea utilizării resursei umane”, anunţă Parchetul General.
Instituţiile implicate – Administraţia Prezidenţială şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – subliniază, însă, că deschiderea către inovaţie prin implementarea unor soft-uri de AI menite să eficientizeze activitatea de urmărire penală trebuie dublată de o utilizare responsabilă a acestora, în special din perspectiva conformităţii utilizării cu standardele naţionale şi europene incidente în materia protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
”În faza de urmărire penală, toate instrumentele AI propuse vor fi supuse unor standarde stricte de securitate şi auditare. De asemenea, s-a stabilit ca viitoarele soluţii tehnice să fie compatibile şi comune pentru toate structurile implicate în activitatea de urmărire penală”, transmit procurorii Parchetului General.
În acest sens, s-au purtat discuţii cu privire la riscul dependenţei cognitive, securitatea datelor, necesitatea auditării sistemelor AI şi a conformităţii cu AI Act (Regulamentul UE nr. 2024/1689).
”Totodată, partenerii instituţionali reiterează un principiu fundamental: Inteligenţa Artificială va funcţiona exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului”, se mai arată în comunicatul de presă tramsmis de Parchetul General.
O primă măsură adoptată de către participanţi constă în lansarea unui mecanism comun de consultare, prin crearea unui chestionar distribuit tuturor instituţiilor participante, în vederea radiografierii exacte a nevoilor beneficiarilor finali.
Centralizarea datelor va fi asigurată de către fiecare instituţie în parte şi, ulterior, într-un coş digital comun, rezultatele urmând să fie integrate în raportul de diagnostic ce va fi redactat în termen de 5 luni.
Lucrările grupului vor continua în data de 4 iunie 2026, într-o şedinţă de lucru prezidată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, scopul acestei noi întâlniri fiind acela de a analiza stadiul de implementare a sistemului ECRIS V, pentru a asigura o deplină corelare a tehnologiilor şi a evita dublarea eforturilor de dezvoltare software.
Totodată, în cadrul următoarei întâlniri urmează a se aproba formularul comun de consultare, calendarul consultărilor şi a se demara procedura consultărilor.