Dr. Liviu Lovin, care tratează pacienţi toxicodependenţi ajunşi din cauză de supradoză în urgenţă, explică faptul că drogurile scumpe, precum heroina sau cocaina, nu sunt la îndemâna oricărui consumator, mulţi dintre cei care ajung la spital cu supradoză fiind victimele consumului de substanţe sintetice.
„Drogurile pe care le vedem în filme, cocaina, heroina, sunt droguri scumpe. Majoritatea pacienţilor nu au acces la ele. Aceşti pacienţi, care de obicei provin dintr-o pătură socială cu posibilităţi mici, se internează cu droguri de sinteză, cu noi substanţe psihoactive, cu catinone sintetice. Sunt droguri create în laborator, care au potenţă mult mai mare faţă de substanţele cunoscute, sunt impredictibile, odată ajunse în corpul nostru nu ştim exact care este viteza lor de metabolizare şi de eliminare. Pacienţii pot fi încă calmi la prezentare şi să dezvolte psihoze acute la ore sau zile după consum. Ca şi clase de droguri, dintre drogurile clasice, cele mai multe prezentări sunt cele ale intoxicaţiei cu THC, după fumatul de marihuana”, a explicat, vineri seară, la Medika TV, dr. Liviu Lovin, medic specialist pe secţia de ATI Toxicologie la Spitalul Floreasca
Specialistul spune că adeseori medicii trebuie să trateze pacienţi care au consumat mai multe substanţe cu efect psihoactiv – droguri, alcool, dar şi medicamente pe care le găsesc prin casă – în încercarea de a simţi „”altceva”.
„Alcoolul este o substanţă clasică, ştim să o tratăm, ştim la ce să ne aşteptăm, ştim cum este metabolizată, lucruri pe care nu le putem spune despre celelalte. De cele mai multe ori, nici pacienţii nu ştiu ce au consumat. De multe ori, sunt induşi în eroare chiar de cei care le-au dat aceste substanţe. Pacienţii vin şi spun că au luat grame de ketamină. Dacă ar fi luat grame de ketamină nu ar mai fi putut sta de vorbă cu noi”, afirmă dr. Lovin.
În ceea ce priveşte mediul din care provin cei care ajung cu supradoză la spital, în Terapie Intensivă, medicul a explicat că „de multe ori pacienţii provin dintr-un mediu nepropice lor”, sunt persoane marginalizate, cu probleme familiale, sociale sau financiare şi care recurg la consumul de droguri „ca o ultimă redută, ca o metodă de coping ineficientă”.
„Odată ajunşi în Unitatea de Primire Urgenţe sau la noi pe secţie, trebuie să fim deschişi, să discutăm deschis cu ei, să le acceptăm dependenţa şi ne dorim ca ei să vadă în noi un ajutor, să nu vadă un om care le poate face rău, să nu vadă un om care îi poate raporta sau care poate aduce mai mult rău în viaţa lor”, adaugă dr. Liviu Lovin.