România nu are cum să intre în recesiune în condiţiile în care este „un şantier în derulare”, iar din PNRR urmează să intre 15-17 miliarde de euro, a declarat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
„Am spus aşa: 2025 îl ducem la capăt acum. Am afirmat că, până la urmă, ca să duc proiectele de investiţii la volumele de care discutăm, în condiţiile în care am încă 8 miliarde de euro pe împrumuturi, nu am cum să-mi ţin deficitul bugetar la 7,6%, cât era estimarea iniţială, unde erau şi cheltuieli care nu fuseseră clar declarate. În fine, colegul meu, Alexandru Nazare (ministrul Finanţelor, n.r.) s-a confruntat cu mulţi scheleţi din dulap. Dar una peste alta a reuşit să închidă 8,4%, care ne permite să finanţăm fondurile europene. Adică, atenţie, e vorba de eficienţă, nu te mai duci şi te mai arunci în toate părţile, te concentrezi cum finanţezi fondurile europene ca să putem lua banii. 2026 este o ajustare mare, ştiţi că intră măsurile acelea, cele mai importante, şi în acelaşi timp ai compensarea aceasta majoră cu fondurile europene. Eu am făcut nişte calcule. Numai din absorbţia de fonduri europene ar trebui să existe o mică echilibrare 0,2%, 0,3% care ar trebuit să vină numai de aici, dar în fine, nu vreau să intru în aspecte legate de modelare, pentru că cu siguranţă există expertiză mai bună în sală, dar ce vreau să spun este că doar dacă ne ţinem de planul ăsta, România nu va intra într-o criză economică. Vă spun foarte clar lucrul ăsta. Nu ai cum, cu o ţară care e şantier în derulare şi cu 15-17 miliarde de euro care chiar intră, deci nu e banc, să ai o recesiune. Asta este asumpţia de la care plec şi o putem discuta în detaliu”, a spus Dragoş Pîslaru, la cea de-a şasea ediţie a evenimentului Banking Forum, citat de Agerpres.
El a afirmat că România a plecat de la „un fel de investment led growth, în care dăm drumul la toate investiţiile în acelaşi timp”, lucru care n-ar fi fost neapărat rău dacă nu s-ar fi suprapus cu o perioadă electorală, dar care a făcut ca să apară şi măsuri de natură populistă care au crescut cheltuielile recurente la buget şi au limitat spaţiul de investiţii.
„Practic, pe de-o parte, mergeai pe o abordare cu care să împingi România înainte, dând drumul la contracte de finanţare, ca să ne înţelegem, deci angajamente ale guvernului faţă de unităţi administrativ-teritoriale, faţă de diverşi stakeholderi, şi în acelaşi timp restrângând spaţiul de investiţii. Această politică contradictorie a dus la o supracontractare masivă a statului pe resurse pe care nu le avea. Vă dau un exemplu, PNRR, 28,5 miliarde, contracte semnate pe care le-am găsit la venire, 47,4 miliarde. Aţi zice ok, dar poate e un caz izolat. Nu este un caz izolat. Pe toate programele a existat supracontractare, pe ideea unei rezerve, care de fapt, în sine, rezerva până la un anumit punct are sens, de la un anumit punct încolo înseamnă că ne asumăm că de fapt sunt complet ineficienţi, că nu terminăm proiectele la timp, ca idee generală şi că mai vedem noi mai departe. De altfel, ca să destind puţin atmosfera, dacă ar fi să caracterizez primele 100 de zile de mandat, aş zice că a fost ceva de genul între merge şi aşa şi Doamne ajută. Cu partea de Doamne ajută încă n-am terminat şi am senzaţia că şi eu am nevoie un pic de intervenţie divină, dar încerc să limitez cât mai mult această componentă”, a declarat Dragoş Pîslaru.
El a menţionat că de la situaţia de supracontractare la cea de recupera o întârziere de 5 ani şi la o implementare în 11 luni a fost nevoie de a clarifica ce sume mai putea să folosească România până pe 31 august, în mod realist, precum şi o ordonanţă de urgenţă prin care au fost restrânse proiectele la sumele existente.
„Aici intervine prima mare diferenţă sistemică pe care cred că o facem acum, şi anume că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor au început din nou să colaboreze. Asta este un lucru foarte important, pentru că nu poţi să ai două surse de finanţare care să nu vorbească între ele. Nu poţi, într-o parte, să deschizi contracte de finanţare şi, în altă parte, să închizi robinetul. Nu există aşa ceva. Asta creează doar blocaje în lanţ. Sunt contractori care, de exemplu, aveau această frică de a emite facturi, pentru că nu ştiau sigur dacă, în afară de faptul de plătesc TVA, mai primesc şi banii pentru el. Iar rectificarea bugetarea a fost puţin întârziată, tocmai pentru că de data asta chiar a fost făcută pe bune, aşteptând să vedem despre ce proiecte discutăm. Fie că discutăm de PNRR, fie că discutam de previziunea pe Coeziune şi a putea să prioritizezi, atunci când ai bani foarte puţini, cofinanţarea pe fonduri europene. Aici intră prima teză importantă pe care vreau să o susţin. România este într-o tensiune fiscal-bugetară majoră, am explicat un pic raţiunile şi cu siguranţă sunteţi cunoscători ai acestei probleme, dar stă pe, atenţie, o sumă de circa 15 la 17 miliarde de euro pe care ar trebui şi matematic, dacă ne ţinem de plan, să îi absorbim până la sfârşitul anului viitor”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Potrivit acestuia, România n-a absorbit vreodată mai mult de 8,6 miliarde de euro într-un an, precum în 2023, sau 8,3 miliarde de euro în 2016.
Editor : A.P.