Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a spune că suma de proiecte de investiţii din PNRR care au un semn de întrebare în acest momenttă este de 7,8 miliarde de euro. El adaugă că s-a ajuns în această situaţie din cauza populismului în administrarea ţării, dar şi din cauza mentalității de „merge şi aşa”.
Pîslaru a spus, joi, într-o conferinţă de presă, că a început o discuţie preliminară pentru a se stabili care proiecte pe PNRR pot fi implementate până la sfârşitul anului viitor, potrivit News.ro.
„Comisia Europeană împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE au început o discuţie deocamdată preliminară prin care să vedem ce din totalul acesta pe care îl avem pe PNRR poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, deci până la sfârşitul 2026, şi ce nu. Şi descoperim o problemă sistemică. Nu discutăm de o problemă doar la nivel central sau de o problemă doar pe un anumit sector”, a explicat el.
„Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment – şi legitim pus – legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a spus ministrul.
„Primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea ţării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorităţi, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deşi erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului. Am ajuns aici pentru că a existat o lipsă de asumare a acestei modernizări pe care o avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aici nu este vorba de mofturi ale Comisiei Europene. Aici este vorba despre faptul că aveam un plan şi acele lucruri nu s-au făcut la timp sau au fost amânate”, a explicat ministrul.
Pîslaru consideră că s-a alocat foarte multă energie pentru ce proiecte să intre în PNRR şi mai puţină energie pentru implementarea lor.
„Un alt element important este caracteristicul merge şi aşa. Ce dacă întârziem? Nu e o problemă, am mai întârziat şi în trecut. Şi ce dacă nu le terminăm până în 2026? Adică o să ne înţelegem cu ei. Şi în momentul în care, şi plus acel clasic, vedem noi, o să vedem, vedem noi ce o se întâmple. Şi aceste lucruri sunt de natură de a scădea încrederea în modul în care administraţia îşi asumă aceste reforme”, a mai spus Pîslaru.
El a precizat că l-a informat despre această situaţie pe premierul Ilie Bolojan.
„Am terminat această analiză noaptea la sfârşitul zilei de marţi. Miercuri dimineaţă, la ora 8, am avut întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan. I-am prezentat situaţia, i-am explicat faptul că lucrurile sunt extrem de serioase, dumnealui nu doar că a înţeles imediat, dar a convocat în aceeaşi zi adică ieri, la ora 6, o întâlnire cu toate ministerele de linie care sunt cruciale pentru implementarea reformelor şi investiţiilor majore şi le-am pregătit şi le-am dat la fiecare minister în parte câte o fişă cu detalii pentru fiecare, ştiţi conceptul de jaloane şi ţinte pentru fiecare jalon pe care îl avem atât aferent cererii de plată 3 pentru a putea să evităm suspendarea şi pierderea definitivă a banilor, cât şi pentru cererea de plată 4”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
El a precizat că trebuie lucrat şi pentru cererea de plată numărul patru.
„Dacă noi facem ce s-a făcut şi până acum, adică să aşteptăm să vedem ce se întâmple cu cererea anterioară şi nu o pregătim pe cea următoare, avem o problemă. De altfel, cererea de plată 4, am această încredere şi voi lucra la acest lucru împreună cu colegii ca să putem aduce o sumă nemaiîntâlnită ca magnitudine de circa cinci miliarde spre şase miliarde de euro, care ar fi un balon de oxigen extraordinar pentru finanţele publice din România”, a subliniat Pîslaru.
Renegocierea PNRR
El a mai transmis că va exista o renegociere a PNRR.
„Vom avea probabil acum o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mutăm toate proiectele bune pe granturi ca să luăm granturile. Dar dacă pe granturi, după ce le mutăm, ultima şansă de a le muta, întârziem şi nu facem ceva, atunci pierdem banii nerambursabili. Şi asta nu trebuie să se întâmple. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict pe această zonă. Pe proiectele care în acest moment nu au progres fizic, nu poţi să justifici cum s-ar face, am stabilit că ministerele trebuie să vină în primul rând cu un stadiu de implementare”, a mai spus Pîslaru.
Întârzieri pe infastructură
Pîslaru a spus că sunt segmente din A7 şi A8, finanţate din PNRR care nu au progres fizic şi despre care e greu de crezut că vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2026, dar a adăugat că probleme sunt şi cu investiţii din zona feroviară.
Ministrul a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, dacă sunt autostrăzi care ar putea pierde finanţarea din PNRR.
„E vorba de segmente de autostradă. Sunt segmente din A7, sunt segmente din A8, sunt segmente care nu au încă progres fizic pe construcţia respectivă. Acestea fiind segmente prioritare, deja suntem în discuţii şi asta vă pot confirma că am început încă de ieri pentru reaşezarea surselor de finanţare pe aceste segment. E foarte important să nu ne amăgim că ele pot fi terminate până la sfârşitul anului viitor, când ştim că termenele sunt mult peste. Din acest punct de vedere mi se pare o chestiune de seriozitate să explicăm românilor că vor fi finanţate din alte surse şi că nu pot fi finanţate din PNRR”, a explicat Pîslaru.
„Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în acelaşi timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastructura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp. PNRR îţi dădea şi acest avantaj că te forţa ca într-un interval finit să le faci”, a explicat Pîslaru.
Editor : M.B.
