Ce poate face NATO după prăbuşirea unei drone atribuite Rusiei asupra unui bloc de locuinţe din România, ţară membră a alianţei militare? Organizaţia lucrează la consolidarea capacităţilor sale de apărare pe teren, trimiţând în acelaşi timp avertismente foarte calibrate către Kremlin, notează AFP.
Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General al Forţelor NATO în Europa (SHAPE), a confirmat pentru AFP că drona care s-a prăbuşit asupra unui bloc de locuinţe din România, în noaptea de joi spre vineri, rănind uşor două persoane, în apropierea frontierei cu Ucraina, era „rusească”.
În faţa acestui incident, NATO declară că lucrează pe mai multe fronturi în paralel.
În primul rând, pe plan operaţional, pentru a-şi consolida sistemele care permit detectarea şi doborârea dronelor în zbor. „Evaluăm ce putem face în plus pentru a optimiza reţeaua de senzori şi interceptori a României şi a NATO, pentru a neutraliza în deplină siguranţă astfel de ameninţări”, a precizat pentru AFP un militar de rang înalt al Alianţei, care a solicitat să rămână anonim.
Potrivit acestei surse, una dintre posibilităţi ar fi ca sistemul românesc antidrone, numit MEROPS, să treacă sub controlul direct al NATO, care cooperează deja strâns cu Bucureştiul.
O altă opţiune ar fi consolidarea capacităţilor de apărare ale României şi ale altor ţări din Alianţă, în cadrul „Iniţiativei de descurajare a flancului estic”, un program destinat să implementeze tehnologii de vârf, inclusiv IA.
În plus, membrii NATO vor avea ocazia să discute luna viitoare despre consolidarea trupelor şi a capacităţilor desfăşurate pe teren, în cadrul unei reuniuni organizate de Comandamentul Militar Suprem în Europa, a detaliat ofiţerul.
MESAJE CALIBRATE CĂTRE MOSCOVA
În paralel, Organizaţia Atlanticului de Nord se străduieşte să transmită mesaje calibrate către Moscova.
Într-o primă etapă, NATO şi-a manifestat foarte repede „solidaritatea” cu una dintre cele 32 de ţări membre, mai întâi prin vocea purtătorului său de cuvânt, apoi prin cea a secretarului său general, Mark Rutte.
Într-o a doua etapă, şi numai dacă ţara în cauză solicită acest lucru, aliaţii s-ar putea reuni pentru „consultări”, aşa cum prevede „articolul 4” din tratatul lor fondator.
ARTICOLUL 4, INVOCAT DE 9 ORI
Acest text stipulează că aliaţii „se vor consulta ori de câte ori, în opinia unuia dintre ei, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi va fi ameninţată”.
Departe de a fi simple discuţii, astfel de consultări ar avea un impact foarte real, asigură NATO, subliniind că ruşii ştiu foarte bine să facă distincţia între fiecare nivel de reacţie.
Articolul 4 a fost invocat de nouă ori în întreaga istorie a NATO, dintre care de trei ori înainte de anexarea Crimeei de către Rusia. Ritmul s-a accelerat apoi, cu şase invocări în 2014, dintre care trei de la invazia rusă a Ucrainei în 2022.
Aceste „consultări” cu uşile închise dau adesea naştere la decizii, nu întotdeauna foarte vizibile, dar toate menite să consolideze capacitatea de descurajare a Alianţei, element central al acestei organizaţii create în 1949.
O reuniune în virtutea „Articolului 4”, solicitată de Polonia în septembrie 2025, după o incursiune flagrantă a dronelor ruse pe teritoriul său, a dus astfel la operaţiunea „Eastern Sentry”. Aceasta a dus la „un număr mai mare de avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere şi fregate”, a explicat SHAPE.
În plus, articolul 4 a fost invocat de două ori numai în luna septembrie. După Polonia, şi Estonia a solicitat „consultări” după ce trei avioane de vânătoare ruseşti au survolat teritoriul său.
Dacă situaţia o impune, NATO se poate baza, de asemenea, pe „articolul 5” al tratatului său, o clauză de asistenţă reciprocă care afirmă că un atac armat împotriva unui stat membru al Alianţei va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor. Acest articol a fost invocat o singură dată: după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.