Viitorul cancelar va moșteni o serie de probleme care afectează producția de automobile, inclusiv costurile ridicate ale energiei și ale forței de muncă, precum și un război comercial iminent.
Industria auto a alimentat ascensiunea Germaniei ca putere economică a Europei. În prezent, același sector se află în criză și, odată cu el, trage țara în jos, comentează Politico.
Furtuna perfectă
Producătorii de automobile se confruntă cu o furtună perfectă: trecerea de la motorul cu combustie, care a pus în valoare ingineria germană, la vehicule electrice mai puțin complexe, în care Germania nu controlează tehnologia crucială a bateriilor. De asemenea, aceștia se luptă cu scăderea cererii de vehicule electrice în Europa, cu costurile ridicate ale energiei și ale forței de muncă, cu prăbușirea vânzărilor pe piața lor cheie din China și cu sosirea unor rivali chinezi agresivi pe continent.
O nouă lovitură ar putea veni din partea președintelui Statelor Unite, Donald Trump, care amenință cu tarife care ar distruge sistemul de liber schimb care stă la baza succesului economic al Germaniei bazat pe exporturi.
„Economia a fost supusă unei presiuni enorme [care] a fost ascunsă de faptul că a existat pandemia și apoi războiul”, a declarat Nils Redeker, director adjunct al think tank-ului Jacques Delors Center din Berlin. „Acum apare din nou în prim-plan și oamenii sunt foarte, foarte îngrijorați”.
Sondaje ci cifre
Acest lucru are un efect în lanț asupra politicii germane.
Problemele care afectează sectorul cheie al Germaniei reprezintă un factor major în posibila demitere a cancelarului Olaf Scholz la alegerile din 23 februarie, deoarece alegătorii sunt nemulțumiți de agenda sa economică.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de vot, adversarul lui Scholz – alianța conservatoare a lui Friedrich Merz – are un sprijin de 29% în sondaje, în timp ce propriul său Partid Social Democrat (SPD) ocupă locul al treilea cu 16%.
Însă chiar și o victorie a conservatorilor este puțin probabil să ofere o soluție rapidă la problemele care afectează industria auto din Germania.
Concedierile din întregul sector, creșterea economică anemică și sentimentul că Germania nu se mai află pe calea prosperității adâncesc tristețea în țară. Acest lucru a favorizat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat acum pe locul al doilea în sondaje (21 %), și a oferit oxigen Alianței populiste de stânga Sahra Wagenknecht (5 %), cunoscută sub acronimul german BSW.
Deși Germania intră în al treilea an consecutiv de recesiune, dificultățile economice ale țării pot fi urmărite înapoi până în 2019, când eforturile de decarbonizare au demarat cu adevărat, amenințând performanțele sale industriale tradiționale. Între timp, China, țara pe care industria germană se baza cândva pentru profituri masive, a devenit cel mai mare concurent al său.
O relație toxică
Giganții germani din industria auto s-au îmbogățit în China, intrând pe piață cu decenii în urmă, când vânzările interne de mașini abia începeau să crească; succesul lor asiatic a contribuit la creșterea salariilor în țara lor.
Această tendință s-a inversat în 2018, când piața de automobile noi din China s-a contractat pentru prima dată din anii 1990, scăzând cu 3 %. A scăzut cu încă 8 % în 2019, înainte ca pandemia să oprească piețele globale.
În prezent, cotele de piață ale celor trei mari producători germani de automobile se micșorează pe măsură ce rivalii chinezi introduc vehicule electrice mai ieftine care dispun adesea de o tehnologie mai bună.
În 2024, vânzările BMW au scăzut cu 13% în China; Mercedes-Benz a scăzut cu 7%; iar Volkswagen – care numără China drept cea mai mare piață a sa – a scăzut cu 10%.
„A fost atât de bine în China pentru atât de mult timp încât producătorii auto germani, în ciuda problemelor cu care se confruntă acum, încearcă să recreeze magia deceniilor trecute”, a declarat Noah Barkin, consilier senior la firma de consultanță Rhodium Group.
Dar Germania, și prin extensie Europa, are mai mult în joc în China decât doar profiturile companiilor.
Dependență
Dependența producătorilor auto germani de piața chineză oferă Beijingului o pârghie asupra Berlinului „pentru că, în esență, ei pot transforma aceste dependențe în arme”, a spus Barkin.
Acest lucru, la rândul său, pune și mai mult în pericol strategia președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de reducere a riscului în China. Anul trecut, Comisia a impus taxe pe vehiculele electrice fabricate în China, chiar dacă Germania a făcut lobby împotriva măsurilor, invocând îngrijorări legate de represalii.
Merz promite să rupă această dependență de China – chiar dacă acest lucru îi va costa pe producătorii de automobile. El a avertizat companiile germane să nu facă investiții mai mari în China și a spus că nu se va întoarce târâș pentru un ajutor în cazul în care astfel de pariuri vor eșua.
Pe roșu
La problemele producătorilor de automobile se adaugă costurile mai mari ale energiei, care au crescut în urma invaziei pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina, subliniind riscul inerent deciziei Germaniei de a-și face economia dependentă de gazul rusesc ieftin.
Energia scumpă determină, de asemenea, o creștere a costurilor oțelului și aluminiului, elemente esențiale pentru industria auto. Mai rău, Trump vizează cele două metale cu noile sale tarife.
Producătorii germani de automobile sunt, de asemenea, împovărați de cele mai ridicate costuri cu forța de muncă din lume – o moștenire a sindicatelor puternice și a deceniilor de profituri mari din China.
Pariuri riscante
Eforturile de a scăpa de aceste costuri au un impact asupra economiei în general. În perioada 2018-2023, pe măsură ce producătorii germani de automobile s-au relocat în țări mai ieftine, producția din Germania a scăzut cu 8 %, conform unui raport de dezindustrializare al Comisiei.
Strivită de scăderea vânzărilor și a profiturilor, industria se străduiește să facă față situației.
Anul trecut, Volkswagen și-a uimit sindicatele solicitând o reducere de 10% a salariilor și închiderea a trei fabrici de automobile din Germania – prima dată când acest lucru s-a întâmplat în istoria de 87 de ani a companiei. VW a revenit asupra acestei decizii în fața indignării sindicatelor și a grevelor de avertisment, lăsând fabricile deschise – deși lucrătorii au fost de acord cu reduceri salariale și de beneficii.
Producătorii auto germani au pariat mult și pe electrificarea automobilelor, investind miliarde de euro în dezvoltarea de noi modele și în retehnologizarea fabricilor. Însă o decizie luată la sfârșitul anului 2023 de coaliția lui Scholz de a pune capăt subvențiilor generoase pentru vehiculele electrice a dat peste cap vânzările de mașini electrice în Germania.
Șocurile care afectează cea mai mare industrie și cel mai mare angajator din Germania atrag atenția politicienilor.
Împreună cu alți conservatori, Merz dorește ca Uniunea Europeană să renunțe la eliminarea treptată a automobilelor cu motor cu combustie până în 2035. Atât AfD, cât și BSW militează pentru același lucru.
Acest lucru creează încă o posibilă durere de cap post-electorală dacă Merz încearcă să construiască o mare coaliție cu SPD sau să se alieze cu Verzii, care susțin măsura 2035.
Însă producătorii de automobile nu sunt cu toții convinși de ideea de a modifica obiectivele UE, deoarece acest lucru ar putea arunca în derizoriu planurile lor de investiții pe termen lung orientate către utilizarea energiei electrice.
Factorul Trump
Trump a aruncat o altă minge curbă în acest calcul, eliminând subvențiile pentru vehiculele electrice din SUA și cerând să se revină la petrol și gaze naturale prin „drill, baby, drill”.
În plus, dacă va declanșa taxe vamale împotriva Canadei și Mexicului, ar putea da peste cap zeci de ani de planificare atentă pentru piața nord-americană de către producătorii auto germani – ceea ce ar spori și mai mult dificultățile acestora.
Confruntați cu prăbușirea modelului care i-a îmbogățit – pe ei și Germania -, producătorii auto se confruntă cu o provocare existențială. Mai presus de toate, aceștia trebuie să afle dacă priceperea tradițională a Germaniei în domeniul ingineriei este încă capabilă să producă vehicule electrice atractive care să învingă concurența chineză și să facă din nou din automobile forța motrice a economiei germane.
Merz va trebui să reformeze economia sclerozată a Germaniei, birocrația notorie, costurile ridicate și aversiunea înrădăcinată față de risc, care este înrădăcinată în politici care variază de la eliminarea frânei de îndatorare care împiedică împrumuturile guvernamentale până la reducerea beneficiilor sociale prețioase.
Acest lucru înseamnă probabil o cooperare mai strânsă cu Bruxelles-ul, în timp ce UE lucrează pentru a salva baza industrială a blocului de concurența americană și chineză, a spus Redeker.
„Faptul că Germania este acum parte a problemei poate că o face să realizeze că Europa trebuie să fie parte a soluției”, a spus el.
Merz a semnalat dorința de a face exact acest lucru, spunând într-un discurs din ianuarie că va oferi o conducere mai puternică în Europa. Întrebarea este dacă acest lucru este suficient pentru a salva Germania și producătorii săi de automobile.
„Mi-ar plăcea ca Germania să fie o Germanie puternică într-o Europă și mai puternică, dar am îndoielile mele”, a declarat Matthias Zink, președinte al lobby-ului furnizorilor auto CLEPA și CEO al producătorului de piese auto Schaeffler.
Editor : S.S.
