Emilia Mazilescu are 71 de ani şi face 9 gărzi pe lună, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Giurgiu, ca medic de urgenţă. La spital este nevoie de medici de mai multe specialităţi, printre care şi urgentişti. Acum sunt 5 medici urgentişti la spital, însă doi nu pot face gărzi din cauza unor probleme de sănătate. Dr. Mazilescu vorbeşte despre provocările acestei meserii şi despre medicii noi care sunt aşteptaţi să intre în sistem.
„Noi am început cu o echipă bună, o echipă completă de 5 medici, acum foarte mulţi au abandonat, pentru că e o activitate dificilă, cu responsabilitate, cu oboseală fizică, cu stres psihic extrem, din cauza asta eu am rămas şi aşteptăm echipa tânără, care va fi formată din colegi mai tineri, 1, 2, 3, câţi or vrea să vină, Giurgiu îi aşteaptă. La noi în spital avem 5 urgentişti, dar doi au probleme şi nu pot face gărzi, unii fac numai gărzi, avem o colegă care este în concediu de creştere a copilului, face numai două gărzi”, a declarat medicul pentru News.ro.
În urgenţă nu ajung, din păcate, numai cazurile cu adevărat urgente. Mulţi pacienţi vin la camera de gardă pentru consultaţii care pot fi făcute la medicul de familie sau în ambulator. Iar asta poate însemna timp de aşteptare crescut pentru pacienţi şi oboseală accentuată pentru medici.
„Avem multe probleme cu bolnavii care vin şi ne solicită degeaba. Populaţia Giurgiului nu înţelege deloc rostul acestei unităţi de primiri urgenţe. Între marile urgenţe, consultăm consultaţiile de cabinet medical comunitar, vin pentru te miri ce, vin pentru că nu sunt programaţi cum ar vrea ei, adică foarte repede, şi sunt cazuri cronice decompensate, teoretic nu am avea treabă cu ei, dar ei sunt foarte revoltaţi şi trebuie să-i vedem pentru că legislaţia nu ne permite să refuzăm pe niciunul.
Evaluarea unui bolnav necesită timp ca să o iei de la a la z şi să faci anamneză şi investigaţii şi să fii sigur că, dându-i liber acasă, nu păţeşte ceva. În gardă, nopţile sunt cele mai grele, când avem cazuri grave şi care trebuie supravegheate pas cu pas. Dar ne-am obişnuit, sau eu m-am obişnuit”, a spus medicul.
Nu mai este aleasă urgenţa la rezidenţiat atât de mult ca în anii trecuţi. Puţini sunt cei care mai doresc să devină urgentişti. Oboseala fizică şi psihică pe care o presupune îngrijirea pacienţilor în gardă, cazurile grave în care trebuie să decizi rapid, de multe ori singur, sunt printre provocările meseriei de medic urgentist. Se întâmplă de multe ori ca medicul Emilia Mazilescu să rămână la spital peste program. Şi asta pentru a îngriji fiecare caz în parte aşa cum trebuie.
“Da, nu mai aleg din cauza uzurii psihice, fizice. Este foarte dificil să ai bolnavi grav, să nu reuşeşti să resuscitezi pentru că practic nu se poate şi să stai de vorbă cu familia, să le explici ce se întâmplă, toată lumea stă la uşă cu speranţă şi…în pandemie a fost cel mai greu. Am avut multe decese pe zi şi noi oamenii din urgenţe ne-am îmbolnăvit, şi eu am făcut corona, formă severă, am fost internată la Spitalul ”Marius Nasta”, am rezolvat.
Ce mă ţine? Dragostea de oameni, nu e o vorbă în vânt. Şi colectivul. Este unul cald, îi ştiu de ani de zile, lucrăm împreună, şi cel mai bine mă simt când sunt aici. Se depăşeşte de fiecare dată timpul de gardă pentru că fiecare caz în parte are un fel de a fi supravegheat, fiecare caz trebuie dus până la capăt şi atunci mai stăm peste program. Viaţa mea de acasă e în forma cea mai scurtă pentru că, din nefericire, sunt văduvă, stau singură şi aici e cel mai bine,da.
Sunt mari încercări atunci când iei o decizie de unul singur, eşti poate şi obosit, garda noastră începe de dimineaţă şi se termină a doua zi de dimineaţă. Când iei decizia de a da un şoc electric la un bolnav grav cu fibrilaţie ventriculară, când iei decizia să intubezi un bolnav, o comă, mai apelăm şi la specalişti dar şi ei au treburile lor pe etaje, până vine un specialist trebuie să găsească un caz de echilibrat, un edem pulmonar care are tensiune 25 , care vine cu secreţii pe nas, pe gură, se asfixiază, încercăm să facem tot ce se poate.
Ce spune managerul Dragoş Chivu despre lipsa de medici din spital. Unitatea sanitară este pincipala unitate din Giurgiu şi deserveşte peste 280.000 de oameni din întreaga zonă. Mai sunt alte două spitale mai mici în regiune, însă cei mai mulţi pacienţi, inclusiv urgenţele prin 112, ajung aici. La concursurile organizate pe anumite specialităţi nu s-au prezentat deloc medici, spune managerul spitalului. Unele cazuri sunt direcţionate spre Bucureşti.
„Avem deficit major pe cardiologie, radiologie, neurologie, urgenţă, sunt secţii care nu au căutare. S-au ţinut concursuri pentru neurologie şi urgenţă şi nu s-a înscris nimeni.
Într-adevăr salariile au crescut dar probabil sunt alte neajunsuri cum ar fi plata gărzilor, aici mai întâmpinăm o problemă, cu asigurarea continuităţii actului medical. Din ce în ce mai greu putem să asigurăm garda pe pediatrie.
Secţia de cardiologie şi secţia de medicină internă au o gardă comună şi în condiţiile astea putem să asigurăm cumva ambele secţii. Avem medici internişti, avem gastroenterologi, nefrologi, diabetologi, doar că pe cardiologie avem un singur medic şi cumva secţiile respective se ajută unele pe altele. Vă daţi seama , un singur cardiolog pe spital, este foarte solicitant pentru el, sunt consulturi interdisciplinare, înainte de operaţie, este foarte solicitat de către ceilalţi colegi.
Spitalul se adresează celor peste 280.000 de locuitori ai judeţului. Spitalul este cea mai importantă unitate sanitară din judeţ. Mai sunt două spitale, unul de pneumologie la Izvoru şi spitalul Orăşenesc Bolintin Deal. Dar pe 112 aici vin toate cazurile. În funcţie de competenţele pe care le avem noi, încercăm aici, dacă nu, să le găsim un loc la Bucureşti, şi acolo este foarte greu, încerci să găseşti un loc, foarte greu”, a explicat Dragoş Chivu.
Comisiile de concurs necesare pentru organizarea concursurilor în vederea ocupării posturilor sunt greu de întrunit, mai spune managerul spitalului din Giurgiu.
„O să reluăm concursurile, însă e foarte greu şi să încropeşti comisii de concurs, e una să ai într-un judeţ 4-5 spitale în judeţele mari unde găseşti mai mulţi medici. De exemplu, ca să organizezi un concurs îţi trebuie 8 medici primari în specialitatea respectivă, patru pentru comisia de concurs, patru pentru cea de contestaţii, practic noi trebuie să ne rugăm de centrele universitare, de spitalele mari cu care să colaborăm şi cu care să organizăm aceste concursuri”, a spus Dragoş Chivu.
Spitalul de Ugenţă din Giurgiu are în derulare mai multe proiecte de dezvoltare, o parte cu fonduri obţinute prin PNRR. Spitalul va avea în curând un CT şi un RMN , noi. Probabil conducerea unităţii sanitare va apela la gărzi de acasă sau on call, în curând, adică radiologii ar putea interpreta investigaţiile de radiologie de acasă, atunci când sunt solicitaţi. În acest moment, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Giurgiu este nevoie de 4 medici cardiologi, 3 neurologi, 2 radiologi şi 2 urgentişti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
