Dr. Mihai Negrea, medic specialist epidemiolog în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a explicat pentru News.ro că mecanismul este dublu, atunci când vine vorba despre ratele scăzute de vaccinare împotriva rujeolei dar şi a altor afecţiuni, în România. El spune că există în societate o anumită ezitare din cauza afluxului de informaţii legate de vaccinuri, oamenilor fiindu-le dificil să discearnă între ele, şi pe de altă parte activitatea de vaccinare nu este încurajată peste tot. Medicul crede că ar trebui decontate consumabilele pentru procesul de vaccinare nu numai pentru medicii de familie, ci şi pentru toţi cei care se pot ocupa de activitatea de vaccinare. Centre de vaccinare pentru toate vaccinurile disponibile în programul national de vaccinare ar putea să existe în farmacii, în toate spitalele, în secţii de pediatrie, în ambulatorii, chiar şi la UPU-SMURD, este de părere specialistul. Vaccinarea ar trebui să fie, în opinia sa, o activitate de rutină, extinsă peste tot, atât pentru copii cât şi pentru adulţi. Medicul vorbeşte despre Ucraina, ţară aflată în război, unde ratele de vaccinare sunt mai mari, dar şi despre alte state care ar dori acces la vaccinuri însă nu au acest privilegiu ca în cazul ţării noastre, unde serurile sunt disponibile, unele gratuit iar altele în diferite grade de compensare.
Redăm integral interviul acordat pentru News.ro de medicul Mihai Negrea:
Cum vedeţi ratele foarte scăzute de vaccinare pe care le avem în România?
Avem rate foarte foarte mici de vaccinare şi este un lucru neplăcut, rău şi care nu ar trebui să se întâmple în 2026. Şi ştiinţa, şi medicina au evoluat suficient de mult astfel încât să nu avem nici îmbolnăviri aşa de multe, pentru că avem vaccinuri, şi nici decese pentru că trebuie să înţelegem că, dincolo de rate de vaccinare şi de faptul că unii copii şi chiar adulţi se îmbolnăvesc, problema mare este la cei vulnerabili, care nu se pot vaccina, şi practic nici pe ei nu-i protejăm, vorbim de persoane cu imunodeficienţe, cu leucemii, cancere, tot felul de imunosupresii, pacienţi cu HIV-SIDA. Ei nu pot fi vaccinaţi de rujeolă şi nici pe aceştia nu-i protejăm, un organism sănătos, nu întotdeauna, dar în general, să zicem că trece prin boală, într-o formă sau alta.
Iarăşi, de ce să ne îmbolnăvim cu o boală respiratorie care durează două-trei săptămâni cu totul, când putem să evităm complet tot chinul şi toată suferinţa cauzată de boală.
De ce consideraţi că s-a ajuns aici, la ratele acestea scăzute de vaccinare?
Personal, cred că mecanismul e cumva dublu, pe de o parte există o ezitare în populaţie, dar nu aş zice reticenţă sau antivaccinism, ci ezitare, şi avem o problemă în sistemul medical din punctul meu de vedere şi mai ales în sistemul de sănătate publică, unde în loc să sprijinim şi să încurajăm vaccinarea oriunde se întâmplă şi oricum se întâmplă, noi ridicăm bariere, inventăm, că e nevoie de calificări, limităm persoanele care pot să vaccineze, să fie doar medicii de familie, ceilalţi, care au voie să vaccineze, nu li se asigură în niciun fel, nici măcar consumabilele.
Descurajăm medicii şi personalul medical să vaccineze. Avem şi noi problema noastră în sistem care ar trebui abordată de către Colegiul Medicilor, cu personalul medical, mă refer în special la medici care au opinii diferite faţă de dovezile ştiinţifice din medicină sau care chiar descurajează vaccinarea şi aici noi ar trebui să facem curăţenie, profesia medicală nu altcineva.
Dar cred că cumva este o ezitare pentru că există un aflux de informaţii, iar pentru populaţie este foarte greu să discearnă între ce e adevărat şi ce nu, dar şi noi ca profesie şi ca specialişti în sănătate publică avem o problemă, creăm şi inventăm bariere împotriva vaccinării în loc să facem lucrurile cât mai uşoare.
Cum ar trebui să fie organizată activitatea de vaccinare?
Din punctul meu de vedere, oricine vrea să vaccineze să fie încurajat să vaccineze. Vaccinarea ar trebui încurajată oriunde se întâmplă ea pentru că nu este ca proces ceva foarte foarte complicat de făcut.
În farmacii, în toate spitalele, ar putea să existe centre de vaccinare aşa cum există în străinătate, unde se fac tot felul de vaccinuri şi unde să fie încurajată vaccinarea, în secţii de pediatrie, în ambulatorii, în UPU SMURD dacă vrem să vaccinăm, în farmacii, de ce să se vaccineze în farmacii doar pentru gripă?
Vaccinarea, nu numai pentru ROR, pentru toate vaccinurile să fie deschisă, să fie o activitate de rutină, să fie obişnuită şi să fie atât de prezentă în viaţa noastră încât să nu ni se pară ciudat.
La ce ne expunem ca ţară din cauza ratelor scăzute de vaccinare?
Noi, în România, din păcate, nu ne pregătim în niciun fel, ca să fim oneşti, nu ne pregătim pentru tot ceea ce se întâmplă dar noi ca indivizi trebuie să ne pregătim prin vaccinare, acolo unde avem boli prevenibile prin vaccinare ar trebui să ne vaccinăm.
Ucraina, în stare de război, are rată de vaccinare mai mare decât în România, ar trebui să ne dea de gândit, este aproape de 70%, vorbim acum, în ultimele luni. Noi suntem la 57% în ultimii doi ani de zile, adică până acum ar trebui să avem măcar o doză de vaccin ror.
Sunt ţări care nu au acces, şi am lucrat în Armenia, nu aveau acces la vaccinul ROR şi s-au bucurat când organizaţia cu care eram acolo, Medici fără Frontiere, a donat câteva sute de doze de vaccin. Efectiv noi avem privilegiul acesta de a avea vaccinuri gratuite şi disponibile şi nu profităm iar alţii nu ştiu cum să facă rost, cum să obţină vaccinurile respective şi să-şi protejeze populaţia.
Avem risc de poliomielită pentru că vedem că în ţările unde se monitorizează apa de canal vedem că două ţări au poliomielită cu virus sălbatic, celălalte au virus vaccinal, 38 (n. red în apele reziduale). Riscul este foarte mare pentru că oamenii călătoresc, în ţări unde există polio activă, Indonezia, Africa, cum e Tanzania, Zanzibar, în Kenya, ţări declarate cu epidemie de polio.
Legat de poliomielită, unde este riscul cel mai mare?
Riscul este foarte mare mai ales la copiii nevaccinaţi. Noi am avut campanii până în 2002-2004 şi populaţia a cam fost vaccinată de polio, dar copiii născuţi ulterior, dacă părinţii au refuzat vaccinarea, nu au niciun fel de protecţie şi boala este invalidantă pe viaţă. Să ne gândim că noi în anii 60 aveam la Moneasa, în judeţul Arad, un sanatoriu pe polio care avea peste 6000 de persoane cu paralizii post boală şi care acum e privatizat şi face băi, turism pentru că nu au mai avut subiect pentru tratament. Şi asta s-a datorat exclusiv vaccinării care s-a introdus din anii 68-70 şi înainte.
Chiar la nivelul ăla nu se poate repeta în imediata perioadă, dar pe termen lung se poate întâmpla. Cazuri de polio vor apărea dacă nu vaccinăm şi din cauza asta am reintrodus supravegherea activă în toate unităţile sanitare pentru paralizie flască. INSP se aşteaptă să apară cazuri în următoarea perioadă de asta supraveghează ca să depisteze cât de repede se poate.
Ce trebuie făcut în contextul acesta al ratelor scăzute de vaccinare?
Să reducem barierele, să decontăm. În momentul de faţă, decontarea pentru calendarul de vaccinare obligatorie este doar pentru medicii de familie, iar medicii de familie sunt 12.000, şi ştim bine că nu snt bine distribuiţi la nivel de ţară, sunt zone neacoperite de medici de familie, dar şi din medicii de familie avem un număr mare care nu vaccinează, 7-8000 de medici de familie vaccinează ,dar mai există un număr de 4-5000 de medici care, nu ştim din ce motive, nu vaccinează.
Dar în schimb avem alţi medici, avem medici infecţionişti, avem medici pediatri care sunt activi în comunităţi, avem spitale active în comunitate, trebuie să le dăm posibilitatea măcar să-şi acopere costurile pentru vaccinare că nu cere nimeni să fie plătit pentru serviciul de vaccinare, dar există un cost la momentul administrării, trebuie să ai dezinfectant, un cabinet autorizat, vorbim de 40 de lei care se decontează la medicii de familie, de ce nu s-ar deconta la toată lumea care vaccinează?
Ar trebui să ne adunăm toţi şi să vorbim toţi pe aceeaşi limbă şi să înţelegem că vaccinarea nu este doar a copiilor, este şi a adulţilor. Abordarea ar trebui să fie de tip familial, când cineva se prezintă la vaccinare cu un copil sau se prezintă la un cabinet medical, unu, să întrebăm pe toată lumea de statusul vaccinal, şi pe adulţi şi pe copii, exact cum întrebăm de vicii sau medicaţie cronică pe care o administrează, să întrebăm şi de vaccin, asta nu se întâmplă de obicei, şi când recomandăm vaccinul să nu recomandăm numai pentru copii, să recomandăm şi pentru adulţi, să înţeleagă că de fapt activitatea de vaccinare şi de prevenţie în sănătate publică este de tip familial, nu este doar la copii, nu doar copiii se protejează, nimeni nu vorbeşte despre protecţia adulţilor deşi la rujeolă jumătate din decese au fost la adulţi.
Info Plus
Conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică acoperirea vaccinală naţională arată următoarea situaţie a vaccinărilor: BCG: 93,5% ( n.red. se face în maternitate), Hep B (3 doze): 55,0%, DTPa-împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis acelular – (3 doze): 55,0%, VPI – Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%, Hib (3 doze): 55,0%, Pneumococic (3 doze): 54,0%, ROR (1 doză): 47,4%.
În ceea ce priveşte vaccinarea contra rujeolei, într-un singur judeţ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 judeţe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% şi 67,4%, în 24 de judeţe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% şi 49,7%, în trei judeţe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în judeţul Argeş, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în judeţul Bihor. Toate valorile sunt sub ţinta de 95% recomandată de OMS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
