Deputatul european însărcinat să scoată România dintr-o criză politică tot mai gravă nu va renunţa la necesitatea unor măsuri de austeritate şi mai dureroase. Pe măsură ce timpul alocat lui Eugen Tomac pentru a obţine sprijinul Parlamentului României se scurge, acesta declară într-un interviu că măsurile de austeritate trebuie să continue, pe fondul temerilor legate de o nouă criză economică, scrie POLITICO.
Cu ceasul care ticăie către un termen limită decisiv pentru obţinerea sprijinului parlamentului, prim-ministrul desemnat al României, Eugen Tomac, şi-a prezentat programul de guvernare în exclusivitate pentru POLITICO.
Tomac, europarlamentar din 2019, a promis că statul va sprijini sectorul privat, va înceta să „lupte” împotriva antreprenorilor şi va asigura o creştere economică care să producă un surplus care să fie împărţit cu românii aflaţi în dificultate. Însă, deşi a recunoscut că multe comunităţi mai puţin înstărite au resimţit impactul recentelor reduceri drastice ale cheltuielilor publice şi al creşterii impozitelor, programul de austeritate al predecesorului său, menit să reducă deficitul bugetar istoric ridicat al ţării, trebuie să continue.
POLITICO prezintă mai întâi câteva elemente de context:
Tomac este candidatul preşedintelui Nicuşor Dan pentru formarea unui nou guvern tehnocrat, după prăbuşirea coaliţiei de centru a prim-ministrului Ilie Bolojan luna trecută. Conform Constituţiei României, Tomac are termen până pe 14 iunie să-şi prezinte cabinetul şi planurile în faţa Parlamentului pentru aprobare – şi a fost deja respins de partidul liberal al lui Bolojan, al treilea grup ca mărime din Adunarea Naţională. Alte două partide importante – Partidul Social-Democrat, care este cel mai mare grup din Parlament, şi Uniunea Liberală „Salvaţi România” – nu au anunţat încă dacă vor susţine administraţia tehnocratică a lui Tomac. (Între timp, USR a anunţat că nu îl susţine – n.r.).
Dacă Tomac nu reuşeşte să obţină sprijinul parlamentar, România se va confrunta cu şi mai multă incertitudine. Analiştii au avertizat că o perioadă prelungită de turbulenţe ar pune în pericol stabilitatea economică a României, pe fondul temerilor privind o retrogradare a ratingului de credit de către agenţiile de rating. Iar termenul limită din august pentru prezentarea reformelor necesare pentru a asigura 11 miliarde de euro din fondurile vitale ale UE pentru măsurile de redresare post-Covid sporeşte presiunea pentru găsirea unei soluţii.
În acelaşi timp, austeritatea şi turbulenţele politice au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alianţa pentru Uniunea Românilor – care conduce acum în sondajele naţionale.
Într-un schimb de corespondenţă cu POLITICO, Tomac şi-a prezentat misiunea. Textul următor a fost editat din motive de lungime şi claritate, precizează publicaţia de la Bruxelles, care prezintă interviul acordat de Eugen Tomac sub formă de întrebare – răspuns.
Iată traducerea în integralitate:
POLITICO: Cum intenţionaţi să liniştiţi pieţele financiare şi agenţiile de rating de credit cu privire la perspectivele economice ale României?
Tomac: Prin îndeplinirea promisiunilor noastre, conform unui calendar pe care toată lumea îl poate verifica. Bugetul pentru 2026 se încheie cu un deficit de 6,2%, în scădere faţă de 7,6% în 2025. România s-a angajat să atingă 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să reconstruim partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili dialogul instituţionalizat şi permanent cu comunitatea de afaceri, deoarece politicile fiscale haotice de după 2022 ne-au costat credibilitatea şi nu vom repeta acest lucru. Pentru agenţii, trei ancore externe contează: finalizarea PNRR (finanţarea planului UE de redresare şi rezilienţă în contextul Covid), facilitatea SAFE (care asigură programul de împrumuturi pentru apărare al UE) şi aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Realizarea la timp a acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru spread-urile noastre decât orice angajament retoric pe care l-aş putea face în acest interviu.
Cum veţi menţine PSD-ul social-democrat de partea dumneavoastră în timp ce adoptaţi reforme fiscale pentru a reduce deficitul bugetar?
Voi colabora cu fiecare forţă parlamentară pro-europeană care acceptă aritmetica bugetară. Discuţia sinceră cu PSD este aceeaşi discuţie pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală.
Asta nu înseamnă că uităm de cetăţenii vulnerabili sau de pensionari. Puţinele resurse pe care le putem economisi pentru a fi responsabili din punct de vedere fiscal vor merge în această direcţie. Persoanele mai puţin înstărite din România au fost afectate de încetinirea economiei, de disciplina fiscală atât de necesară şi de pierderea avantajului nostru competitiv, împreună cu preţurile mai mari la energie cauzate de şocuri şi crize externe care se suprapun. Situaţia lor dificilă nu va fi la finalul listei mele. Vom găsi toate modalităţile posibile pentru a-i sprijini.
În acelaşi timp, trebuie să încurajăm antreprenoriatul şi sectorul privat. Acolo se produce bogăţia, iar cu cât avem mai multă bogăţie, cu atât mai mult putem redistribui către cei mai puţin înstăriţi.
În ceea ce priveşte reformele fiscale şi economice, în ce fel va fi programul dumneavoastră diferit de cel al lui Bolojan?
În ceea ce priveşte traiectoria fiscală şi ancorele europene, există o continuitate deplină. Calea de reducere a deficitului este aceeaşi. Acestea nu sunt priorităţi ale lui Bolojan sau Tomac. Acestea sunt obiective şi priorităţi naţionale pentru România. Pieţele şi partenerii au nevoie de această continuitate şi o vor obţine.
Diferenţa o veţi observa în accentul pus. În primul rând, o poziţie fără echivoc în favoarea sectorului privat: statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor. Vom desfăşura o consultare instituţională permanentă cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizaţiilor necesare pentru orice activitate comercială şi le vom elimina pe cele care nu au niciun scop.
În al doilea rând, un impuls mult mai agresiv în domeniul digital şi eliminarea barierelor birocratice pentru cetăţeni şi antreprenori.
În al treilea rând, antreprenoriatul este încadrat în mod explicit ca un instrument de dezvoltare rurală, nu doar o poveste urbană. Un sat cu 10 antreprenori este un sat care trăieşte; un sat fără antreprenori este un sat care moare.
Guvernul meu se va concentra, de asemenea, pe accelerarea proiectelor energetice, de stat sau publice. Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină.
Şi, în sfârşit, trebuie să ne îmbunătăţim pieţele de capital. Europa trebuie să-şi îmbunătăţească pieţele de capital, iar eu mă voi asigura că România îşi joacă rolul în acest sens.
Cum veţi asigura că România respectă termenul limită de 31 august pentru reformele cheie şi deblocarea fondurilor UE?
Trei lucruri ne vor ajuta să ajungem acolo.
În primul rând, presiune maximă asupra contractanţilor şi autorităţilor pentru a finaliza proiectele până la 31 august. Va fi o vară fierbinte. Nu ne putem permite vacanţe în timp ce România pierde bani. Voi fi neîndurător cu oricine nu depune efortul necesar.
În al doilea rând, nouă etape de reformă trebuie încă adoptate ca legislaţie primară pentru a ne asigura că nu se pierde niciun euro. Unele sunt dificile din punct de vedere politic. Mă aştept ca Parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene s-au angajat deja să facă şi să le adopte. Dacă Parlamentul nu acţionează, guvernul meu va folosi toate instrumentele de care dispune, inclusiv ordonanţe de urgenţă acolo unde cadrul legal permite acest lucru.
În al treilea rând, voi conduce personal orice negociere importantă cu Comisia Europeană. Experienţa mea în Parlamentul European şi relaţiile construite acolo sunt un atu pe care România ar trebui să-l folosească – şi intenţionez să le folosesc.
Vedeţi riscul ca o restricţie fiscală mai severă, impusă de o administraţie „tehnică”, să sporească neîncrederea alegătorilor în politică şi să alimenteze sprijinul pentru extrema dreaptă populistă?
Da, riscul este real şi îl iau în serios. Restricţia fiscală percepută ca fiind nedreaptă – restricţie care afectează mai întâi cetăţeanul şi abia apoi pe cei privilegiaţi – alimentează extremismul. Prima sarcină a acestui guvern este, prin urmare, să se asigure că ordinea este inversată.
Statul îşi plăteşte partea care îi revine înainte ca cetăţeanul să plătească ceva nou.
Există, de asemenea, un aspect mai profund. Alegătorii români nu sunt, în majoritatea lor, împotriva Europei sau împotriva responsabilităţii. Sunt epuizaţi de faptul că li se spune un lucru în campaniile electorale şi exact opusul a doua zi. Un guvern tehnic care spune exact ce va face, în termeni de calendar precisi, şi apoi face acest lucru, este cel mai puternic răspuns la cinismul de care s-a hrănit extrema dreaptă populistă.
Dacă ne ancorăm în Europa şi cetăţenii văd, în fiecare lună, ceva concret realizat – o grădiniţă deschisă, un kilometru de autostradă inaugurat, un voucher energetic sosit la timp, un spital predat – dividendul politic al acelei realizări este exact anticorpul împotriva extremismului.
Veţi colabora cu partidul de extremă dreapta AUR, dacă va fi necesar, pentru a adopta legi?
Respect opinia şi votul fiecărui cetăţean român. Într-o democraţie, fiecare este liber să voteze în conformitate cu convingerile sale. Cu toate acestea, nu voi accepta niciodată şi nu voi înţelege partidele politice care acţionează împotriva interesului naţional al României, iar AUR a manifestat un astfel de comportament în multiple ocazii.
Aveţi vreun plan pentru combaterea corupţiei în politică?
Împărtăşesc pe deplin opinia preşedintelui Nicuşor Dan că corupţia reprezintă un risc pentru securitatea naţională şi, pentru prima dată, aceasta este menţionată oficial ca atare în Strategia de Apărare Naţională. Corupţia slăbeşte statul şi erodează încrederea dintre cetăţeni şi instituţiile publice. Prin urmare, consolidarea instituţiilor, transparenţa cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor publice şi o responsabilitate clară sunt esenţiale.
Statul mai trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a explica alegătorilor ce s-a întâmplat în cadrul alegerilor prezidenţiale din 2024, care au fost anulate?
Consider că faptele sunt clare. Un candidat a încălcat legea electorală română şi a beneficiat de un avantaj semnificativ faţă de ceilalţi candidaţi. Desigur, cetăţenii au dreptul să cunoască şi să înţeleagă raţionamentul din spatele deciziilor instituţionale majore. Cred că raportul complet privind anularea alegerilor, odată publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte.
Veţi renunţa la mandatul de europarlamentar sau veţi continua să îndepliniţi ambele funcţii?
Cele două funcţii sunt incompatibile. Dacă voi fi confirmat de parlament în funcţia de prim-ministru, îmi voi dedica întreaga atenţie şi energie conducerii guvernului.
Cât timp speraţi să ocupaţi funcţia de prim-ministru?
Nu mă concentrez pe durata mandatului, ci pe obţinerea de rezultate.
Care este cel mai mare obstacol în calea succesului dumneavoastră ca prim-ministru?
Nu obişnuiesc să gândesc în termeni de obstacole. Prefer să gândesc în termeni de obiective şi responsabilităţi. Şi am tendinţa de a-mi respecta angajamentele pe care mi le asum.
Ce speraţi să realizaţi până la sfârşitul mandatului dumneavoastră?
O Românie mai puternică, în care propriii cetăţeni să aibă din nou încredere.
