Un sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, efectuat în iarna anului 2025, arată că 66% dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității. Acest punct de vedere este puternic în rândul tinerilor. Însă, la nivel național, susținerea pentru un rol mai puternic al UE variază de la cel mai mare procent, de 87% în Suedia, la ultimele două țări ca procentaj, de 47% în România și 44% în Polonia. România înregistrează și cel mai mare procent al respondenților care vor ca UE să-și asume un rol mai puțin important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității.
- 62% dintre cetățenii UE (58% dintre români) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important.
- Apărarea și securitatea (36%) și competitivitatea (32%) sunt considerate principalele priorități politice la nivelul UE. Pentru cetățenii din România prioritățile sunt siguranța alimentară și agricultura (32%) și apărarea și securitatea (31%).
- Nouă din zece (89%) cetățeni ai UE (75% dintre români) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale.
Sondajul arată că 89% dintre cetățenii europeni (75% dintre români) participanți la sondaj spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale. România are cel mai scăzut procent de respondenți care sunt total de acord cu această afirmație:
În acest context, 76% dintre europeni (71% dintre respondenții români) cred că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor viitoare.
În contextul publicării sondajului Eurobarometru din iarna anului 2025 al Parlamentului European, Președinta Roberta Metsola a declarat: „Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecției lor. Acesta este un apel clar la acțiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetățenii noștri să se simtă în siguranță. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneață și ambițioasă pentru a corespunde nivelului serios de amenințare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”.
Așteptările cetățenilor de la Uniunea Europeană
Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, apărarea și securitatea (36%), precum și competitivitatea, economia și industria (32%) sunt identificate de cetățenii europeni ca fiind domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-și consolida poziția în lume. Acestea sunt, de asemenea, subiectele care au ocupat un loc important în cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, unde Președinta Parlamentului European a solicitat acțiuni mai rapide și mai ambițioase. Deși rezultatele pentru apărare și securitate au rămas stabile în comparație cu februarie/martie 2024, cele pentru competitivitate, economie și industrie au crescut cu cinci puncte. Aceste două domenii sunt urmate de independența energetică (27%), securitatea alimentară și agricultura (25%) și educația și cercetarea (23%).
Pentru cetățenii din România prioritățile asupra cărora ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția la nivel global sunt securitatea alimentară și agricultura (32%), apărarea și securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie și industrie (29%), independența energetică, resurse și infrastructură (26%), valori UE, inclusiv democrație și protecția drepturilor oamenilor (23%), educație și cercetare (21%), relații externe și diplomație (19%), demografie, migrație și îmbătrânirea populației (19%).
Aspectele economice și de securitate se află, de asemenea, în prim-plan în ceea ce privește subiectele pe care cetățenii doresc ca Parlamentul European să le abordeze în mod prioritar. Patru din zece europeni menționează printre priorități inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (43%), urmate de apărarea și securitatea UE (31%), combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%) și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (29%). Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o prioritate principală pentru toate grupele de vârstă, cu rezultate maxime înregistrate în Portugalia (57%), Franța (56%), Slovacia (56%), Croația (54%) și Estonia (54%).
Cetățenii români consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă pe agendă teme precum inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (44%), sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (38%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (30%).
Valorile fundamentale ale UE
Analizând valorile pe care europenii ar dori ca Parlamentul European să le apere, pacea (45%), democrația (32%) și protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (22%) sunt pe primul loc. Rezultatele acestei întrebări au rămas stabile, subliniind sprijinul ferm al cetățenilor pentru valorile și principiile fondatoare ale UE.
Cetățenii români ar dori ca Parlamentul European să apere valori precum pacea (30%), libertatea de mișcare (26%) și democrația (25%).
Un rol mai important pentru Parlamentul European
La câteva luni după începerea mandatului noii legislaturi, peste șase din zece cetățeni europeni (62%) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, ceea ce reprezintă o creștere de șase puncte procentuale față de perioada februarie-martie 2024, cu câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024. Dintre respondenții români, 58% ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene.
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din iarna anului 2025 a fost efectuat între 9 ianuarie și 4 februarie 2025 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video fiind utilizate și în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele UE sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
Rezultatele privind România pot fi consultate AICI.
Editor : A.C.
