Liderii europeni nu cred că Vladimir Putin este sincer în privința unui acord de pace, așa că strategia lor este să-l susțină pe Donald Trump în demersul său, până când președintele american ajunge, în cele din urmă, la aceeași concluzie și își dă seama că va trebui să adopte o atitudine mai dură față de Kremlin, scrie Politico.
Partea europeană consideră că această abordare este avantajoasă pentru toate părțile. Liderii europeni se vor bucura dacă s-au înșelat și Trump va reuși să negocieze încetarea războiului din Ucraina cu garanții de securitate semnificative, dar planul principal este să demaște bluful liderului rus și să facă lobby pentru sancțiuni mai dure.
Președintele francez Emmanuel Macron, liderul mondial care a depus cele mai mari eforturi pentru a preveni războiul din Ucraina prin demersuri diplomatice către Putin, este acum cel mai vocal în a declara că președintele rus nu este serios în privința păcii și că este încă atașat de obiectivul său de a distruge o Ucraina independentă și democratică.
„Cred că președintele Putin dorește pacea? Răspunsul este nu. Dacă vreți să știți ce cred cu adevărat: nu. Cred că președintele Trump dorește pacea? Da”, a declarat Macron înainte de a pleca la Washington, unde a participat luni la discuții.
„Nu cred că președintele Putin dorește pacea. Cred că dorește capitularea Ucrainei”, a mai spus el.
Declarațiile vin în contextul în care, departe de a oferi concesii pentru un acord de pace, Putin cere pur și simplu mai mult teritoriu de la Kiev, inclusiv linii defensive ucrainene cheie care i-ar permite să pătrundă mai adânc în țară. De asemenea, el respinge categoric prezența forțelor NATO pentru a garanta securitatea țării după război – o condiție crucială pentru Kiev.
Lideri din întreaga Europă au organizat marți o serie de discuții de urgență pentru a evalua răspunsul lor și a împărtăși informații din discuțiile de la Casa Albă din ziua precedentă.
Potrivit a cinci diplomați, care au vorbit sub anonimat, președinții, prim-miniștrii și ambasadorii s-au aliniat în mare măsură cu Macron. Aceștia și-au exprimat scepticismul profund cu privire la faptul că Kremlinul ar negocia cu bună-credință, dar s-au arătat optimiști că Washingtonul va pedepsi Rusia dacă Putin se va dovedi a fi cel mai mare obstacol în calea păcii.
„Este clar că, dacă ajungem într-o situație în care Putin dovedește că nu dorește să pună capăt războiului, acest lucru îl va obliga pe Trump să acționeze și va întări argumentele în favoarea sancțiunilor”, a declarat un diplomat dintr-o țară reprezentată marți la o ședință a Consiliului European.
„Un test pentru Rusia”
Europenii consideră că presiunea sancțiunilor americane este crucială pentru procesul diplomatic, iar mulți susțin că Putin a fost forțat să se angajeze în discuții cu Trump în Alaska, numai după ce Washingtonul a introdus tarife ridicate împotriva Indiei pentru achiziționarea de petrol, care reprezintă sursa de viață economică a Rusiei. Următorul pas dramatic ar fi escaladarea unor sancțiuni similare pentru a strangula comerțul extrem de important al Rusiei cu China.
Un al doilea diplomat a confirmat că aliații erau bucuroși să sprijine inițiativa americană de a negocia un armistițiu, nu neapărat pentru că credeau că va funcționa, ci „pentru că va fi un test clar al intențiilor Rusiei”. Un al treilea a spus că garanțiile de securitate care se elaborează vor ajuta Ucraina „să negocieze dintr-o poziție de forță”, în timp ce sancțiunile vor arăta „că noi avem pârghii de influență asupra lui Putin”.
Lideri precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Franței, Macron, liderul britanic Keir Starmer și liderul italian Giorgia Meloni s-au deplasat luni la Washington pentru a-l susține pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o întâlnire cu Trump. Acest lucru s-a întâmplat la doar câteva zile după ce liderul american l-a primit pe Putin pentru discuții în Alaska și a afirmat că s-au înregistrat progrese în „multe puncte”.
Discuțiile despre pace, o problemă pentru Putin
Partenerii occidentali l-au lăudat pe Trump, mulțumindu-i pentru găzduirea negocierilor, și și-au exprimat ușurarea sinceră după ce acesta a dat asigurări substanțiale că țara sa va juca un rol în garanțiile de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace. În spatele ușilor închise, însă, aceștia sunt mai concentrați pe impunerea de noi restricții economice dure, dacă Moscova va refuza să pună capăt invaziei.
„Toată lumea face mutări de formă. Dar nu știm care este scopul final al lui Putin. Ce îl va motiva pe Putin să facă concesii? Nu știu”, a spus un al patrulea diplomat al UE.
Presiunea de a discuta despre pace devine o problemă pentru liderul rus, notează Politico.
Răspunsul Kremlinului la următoarea rundă de negocieri diplomatice a fost evaziv. Pentru a câștiga timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu respinge negocierile cu Ucraina, dar a insistat că orice summit trebuie pregătit „pas cu pas, treptat, începând de la nivel de experți și parcurgând apoi toate etapele necesare”. Putin a sugerat chiar, într-un mod destul de nefolositor, organizarea unui summit în Rusia, o idee care a fost respinsă instantaneu.
Mobilizarea Europei
În ceea ce privește Europa, diplomația se mișcă acum cu rapiditate. UE a organizat marți o reuniune extraordinară a ambasadorilor și o videoconferință cu „Coaliția Voinței”, care include țări din afara UE, precum Turcia și Canada. Acest lucru vine în contextul în care săptămâna aceasta este așteptată o reuniune a șefilor militari la Washington pentru a discuta garanții concrete de securitate pentru Ucraina.
Miniștrii apărării și afacerilor Externe din UE se vor reuni, de asemenea, în mod informal săptămâna viitoare, pe fondul așteptărilor crescânde că o propunere concretă de pace ar putea fi gata pentru a fi prezentată lui Zelenski și Putin în aproximativ o săptămână.
Trump a sugerat că puterea aeriană americană ar putea fi utilizată în Ucraina, în timp ce țările europene ar putea trimite trupe pentru a proteja țara, toate aceste rezultate contrazicând ambițiile Rusiei de a cuceri mai mult teritoriu.
Dar, deși țările occidentale sunt din ce în ce mai încrezătoare că pot colabora cu Trump și menține un front unit, ele au fost nevoite să-și adapteze limitele pentru a se potrivi cu el. După discuțiile de la Washington de luni, UE părea să-și fi moderat cererea ca Rusia să accepte un armistițiu înainte de începerea negocierilor.
„Exista o oarecare speranță că Trump își va schimba părerea cu privire la încetarea focului. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat un al cincilea diplomat, exprimându-și îngrijorarea cu privire la diferența de poziții. „Dar, în ansamblu, a fost totuși un pas bun către pace”, adaugă el.
Cel mai important, însă, este că chiar și Trump recunoaște acum public că Putin s-ar putea să nu negocieze cu bună-credință.
„Vom afla mai multe despre președintele Putin în următoarele două săptămâni. Este posibil ca el să nu dorească să încheie un acord”, a declarat președintele SUA pentru Fox News.
„Sper că președintele Putin va fi de acord, iar dacă nu va fi așa, situația va fi dificilă”, a mai spus Trump.
Editor : C.L.B.
