Liderii Uniunii Europene vor discuta propunerile privind construirea unui „zid anti-drone” pentru protejarea continentului, în cadrul summitului de miercuri de la Copenhaga, la doar câteva zile după ce încălcarea spațiului aerian de către aeronave fără pilot neidentificate a forțat închiderea temporară a aeroporturilor daneze, arată Reuters. Summitul va fi, de asemenea, prima ocazie pentru liderii celor 27 de țări ale UE de a dezbate o propunere de utilizare a activelor rusești înghețate în Europa pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina.
Franța, Germania, Suedia, Norvegia, Țările de Jos, Marea Britanie, Finlanda și Ucraina au trimis trupe și sisteme anti-drone pentru a ajuta Danemarca să protejeze liderii, mulți dintre aceștia acuzând Rusia de încălcări flagrante ale spațiului aerian european, cu incursiuni recente ale dronelor peste Polonia și ale avioanelor de vânătoare peste Estonia.
Danemarca nu a precizat cine consideră că este responsabil pentru incidentele din spațiul său aerian, de săptămâna trecută, care au perturbat traficul aerian la șase aeroporturi, dar prim-ministrul Mette Frederiksen a sugerat că ar putea fi Moscova.
Rusia a negat responsabilitatea pentru dronele deasupra Danemarcei, a contestat faptul că avioanele sale de vânătoare au intrat în spațiul aerian estonian și a declarat că nu intenționa să trimită drone în Polonia.
Însă incidentele i-au determinat pe liderii europeni să intensifice apelurile pentru consolidarea apărării continentului și pentru sporirea sprijinului acordat Ucrainei în lupta sa împotriva invaziei ruse. Președintele SUA, Donald Trump, a cerut UE să-și asume mai multă responsabilitate pe ambele fronturi.
Proiectul „zidului anti-drone”
La summit, liderii vor discuta propuneri pentru patru proiecte emblematice în domeniul apărării, printre care un „zid anti-drone” – o rețea de senzori și arme pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea aeronavelor fără pilot care intră în spațiul aerian.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat ideea luna trecută, la doar câteva ore după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, deși oficialii spun că aceasta era în lucru încă de dinainte.
Comisia, organul executiv al UE, nu a elaborat încă un plan detaliat, lăsând deschise întrebări cu privire la costuri și aspectele practice. Însă secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat marți această idee, calificând-o drept „oportună și necesară”.
Incursiunea în Polonia a scos la iveală lacunele în capacitatea Europei de a se apăra împotriva dronelor, au afirmat oficiali și analiști. Forțele NATO au răspuns prin desfășurarea de avioane de vânătoare, elicoptere și un sistem de apărare aeriană Patriot, doborând mai multe drone.
„Nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a distruge drone care costă doar câteva mii de dolari”, a declarat Rutte.
Comisia propune și un plan de înghețare a activelor rusești
Liderii europeni s-au angajat să intensifice presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin intermediul unui al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, care ar elimina treptat importurile de gaz natural lichefiat din Rusia până la începutul anului 2027.
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută utilizarea fondurilor rusești înghețate din cauza sancțiunilor pentru a finanța un „împrumut de reparații” care ar susține efortul de război al Kievului, în contextul în care ajutorul militar finanțat de SUA se diminuează.
„Ne aflăm într-un moment în care o acțiune decisivă din partea noastră poate duce la un punct de cotitură în acest conflict”, a declarat Ursula von der Leyen marți.
Citește și România pregătește proiectele pe apărare care vor fi finanțate prin programul SAFE. Bolojan, discuții cu mai mulți miniștri la Guvern
Conform planului Comisiei, Kievul ar rambursa împrumutul dacă Rusia ar plăti reparații Ucrainei pentru război. Însă oficialii europeni spun că planul ridică probleme juridice și tehnice complexe care trebuie încă clarificate.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat săptămâna trecută sprijinul pentru conceptul general de utilizare a fondurilor înghețate pentru un împrumut către Ucraina. Însă prim-ministrul belgian Bart De Wever, a cărui țară deține cea mai mare parte a activelor din depozitul de valori mobiliare Euroclear, a dat dovadă de o mare prudență.
„Dacă țările vor vedea că banii băncii centrale pot dispărea dacă politicienii europeni consideră că este necesar, ar putea decide să-și retragă rezervele din zona euro”, a declarat el săptămâna trecută, potrivit agenției de știri belgiene Belga.
Editor : C.A.
