Fabricile de armament din Europa se extind într-un ritm de trei ori mai rapid decât înainte de războiul din Ucraina și ocupă acum o suprafață totală de 7 milioane de metri pătrați în plus față de acum trei ani, potrivit unei analize Financial Times a imaginilor din satelit. Amploarea lucrărilor arată că s-a produs o transformare profundă a strategiei de reînarmare a Europei.
Datele arată că promisiunea veche de a readuce la viață industria de apărare a Europei prin subvenții însemnate a început să se vadă și pe teren, nu doar în retorica politicienilor sau în planurile bugetare.
O treime din instalațiile asociate cu producția de muniție și rachete observate de sateliții Sentinel-1 ai Agenției Spațiale Europene au fost extinse sau sunt în curs de extindere.
Amploarea lucrărilor arată că s-a produs o transformare profundă a strategiei de reînarmare în Europa, care dezvoltă acum o bază industrială ce ar putea susține un război de lungă durată.
„Odată ce începi să produci în masă obuze, metalele și explozibilii încep să curgă, ceea ce reduce costul și complexitatea producției de rachete”, a explicat William Alberque, un expert în arme nucleare și controlul armelor de la Asia Pacific Forum.
Printre locațiile care au trecut prin cele mai mari schimbări se numără un proiect comun între gigantul german al industriei de apărare, Rheinmetall, și compania ungară de stat N7 Holding, care a construit o fabrică uriașă de muniție și explozibili în Várpalota, în vestul Ungariei.
Prima fabrică din Ungaria a fost terminată în iulie 2024 și produce muniție pentru mașina de luptă a infanteriei KF41 Lynx dezvoltată de Rheinmetall. Viitoarele instalații vor produce și alte tipuri de muniție pentru tancul Leopard 2 și viitorul model Panther KF51.
După obuze, urmează rachetele, apărarea antiaeriană, artileria și dronele
Fabricile care au primit finanțare prin programul Uniunii Europene numit „Actul privind sprijinirea producției de muniție” (ASAP) s-au extins mult mai repede decât alte uzine din industria de apărare a Europei, potrivit analizei FT.
Complexele care s-au transformat cel mai mult au fost cele care produc obuze de artilerie, ceea ce arată atât accentul pus pe producția de muniție, cât și spațiul mare necesar acestor tipuri de fabrici.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus că, de când Rusia a invadat Ucraina, capacitatea anuală a Europei de a produce muniție a crescut de la 300.000 de unități la 2 milioane.
UE negociază un nou program de apărare de 1,5 miliarde de euro care va copia modelul de finanțare folosit de ASAP prin subvenții, dar și prin fonduri comune de achiziții, potrivit Comisiei Europene.
În afară de muniție, Comisia Europeană va căuta să extindă aceste metode de finanțare și pentru producția de rachete, sisteme de apărare antiaeriană, sisteme de artilerie și drone.
Rachetele sunt cruciale pentru a descuraja un adversar ca Rusia
Experții consideră că și capacitatea de a lansa atacuri la mare distanță rămâne o problemă gravă pentru Europa și NATO, întrucât Rusia amenință să își depășească deja adversarii la acest capitol.
Rachetele sunt cruciale pentru a descuraja un adversar ca Rusia, care are forțe terestre superioare, potrivit cercetătorului Fabian Hoffman de la Universitatea din Oslo.
„Rachetele reprezintă precondiția pentru planul de victorie al NATO. Pentru că nu vom putea ține pasul cu ritmul de mobilizare al Rusiei”, a spus Hoffman.
„Odată cu expansiunea [militară] dramatică a Rusiei, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să dezvoltăm o capacitate de descurajare credibilă: dacă tragi în noi, vom trage înapoi în tine imediat. Dar ca să ajungem acolo trebuie să extindem drastic producția”, a mai spus Hoffman.
Editor : Raul Nețoiu
