Politicienii suveraniști îl laudă pe fostul dictator Nicolae Ceaușescu. Cel mai recent exemplu este al Dianei Șoșoacă, președinta SOS România, care a susținut că regimul Ceaușescu „a construit case şi a făcut alfabetizarea României”. În termeni laudativi au vorbit despre dictatura ceaușistă și șeful AUR, George Simion, și candidatul prorus Călin Georgescu. Nu sunt însă singurii. Mulți români care au trăit sub regimul lui Ceaușescu și, surprinzător, tineri care s-au născut după 1990 cred că „înainte era mai bine”. Istoricul Mădălin Hodor a demontat, la emisiunea Studio Politic de la Digi24, mai multe mituri despre Nicolae Ceaușescu folosite astăzi în scop electoral.
„Au trecut 35 de ani și oamenii au uitat foarte mult din perioada respectivă. Generația care a trăit în perioada lui Nicolae Ceaușescu suferă de un fel de memorie selectivă și își amintește doar anumite părți pozitive, sau ceea ce a fost pentru ei pozitiv din perioada lui Nicolae Ceaușescu și pur și simplu nu vor să recunoască lucrurile rele care s-au întâmplat în perioada comunistă. A fost un fenomen care a crescut gradual în România și care a venit și pe fondul unei greutăți a generației născute și crescute în perioada lui Nicolae Ceaușescu de a se adapta la lumea în care trăim noi”, a explicat Hodor.
„Astăzi există mai multe cauze ale fenomenului. Sunt politicieni care îl elogiază pe Nicolae Ceaușescu, dar în spatele acestor politicieni sunt foarte multe alte persoane care împărtășesc această această viziune despre Nicolae Ceaușescu și despre epoca comunistă. Sigur că o parte de responsabilitate ne revine și nouă, celor care am administrat memoria legată de comunism și care nu am găsit cele mai potrivite mijloace de a preîntâmpina astfel de nostalgie”, a adăugat el.
„Vă dau exemplu. Istoria comunismului, de exemplu, în școli nu a fost introdusă într-un sistem obligatoriu decât foarte recent, a fost opțională. La fel și istoria Holocaustului. A existat o controversă pe tema asta și unii s-au pronunțat negativ la adresa acestei inițiative. Or, eu cred că tocmai faptul că aceste acest tip de studiere a istoriei a fost introdus atât de târziu este responsabil și pentru genul ăsta de nostalgie”, a mai spus Hodor, care este cercetător CNSAS.
„Surpriza mea a fost, de exemplu, să descopăr că nostalgicii după perioada comunistă nu sunt doar persoanele în vârstă, de o anumită vârstă, care au trăit în perioada comunistă. Am descoperit șocat că persoane care sunt născute după 1990 promovează acest tip de discurs nostalgic. Ei nu au trăit în comunism, în schimb, sunt foarte convinși că în perioada dinainte de 1989 se trăia mult mai bine, erau niște condiții bune pentru tineri”, a adăugat el.
Hodor amintește că unul dintre argumentele folosite frecvent de către cei care îl elogiază pe Nicolae Ceaușescu este legat de politica internațională. Nostalgicii susțin că „era un președinte care juca la nivel internațional, era amestecat în marile dosare ale lumii, negocia cu palestinienii și israelienii, cu Statele Unite, cu China”.
„Asta este o imagine puierilă despre Nicolae Ceaușescu. Ceaușescu într-adevăr a ajuns pe scena internațională, dar într-un anumit context. Acel context se leagă de anul 1968, când Nicolae Ceaușescu a făcut opinie separată față de restul liderilor Pactului de la Varșovia în ceea ce privea intervenția sovietică în Cehoslovacia”, a explicat el.
„Nicolae Ceaușescu a făcut chestiunea asta dintr-un calcul politicianist, într-adevăr, pentru că dorea să-și consolideze un regim propriu, personal, naționalist, care să aibă o anumită independență față de Moscova și a jucat cartea aceasta a independenței și imediat liderii occidentali, crezând că pot să găsească un dizident, o persoană care în interiorul lagărului socialist să facă notă discordantă cu Moscova, l-au încurajat pe Nicolae Ceaușescu.
De aici toate vizitele acelea pe care le le știm din perioada anilor 1970 și așa mai departe. Deci, Nicolae Ceaușescu nu a fost un lider mondial, ci o o persoană care a fost folosită de liderii mondiali pentru a găsi diverse canale de comunicare cu China, de exemplu, sau cu URSS. Deci Nicolae Ceaușescu nu genera politică externă, el era o ușă între politicienii din Occident și cei cu care politicienii din Occident voiau să negocieze fără ca acest lucru să fie evident”, a adăugat Hodor.
Editor : M.B.
