Ionuț Dumitru, consilierul premierul Ilie Bolojan, a spus la Digi24 că este nevoie de o prioritizare a investițiilor, în condițiile în care România nu-și poate reduce deficitul bugetar doar prin creșteri de taxe. El a amintit că, din cauza deficitului ridicat, România are cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană.
„Dacă ne uităm la bugetul pentru anul acesta – și din păcate, asta e o caracteristică a bugetelor din ultimii ani – bugetul pe 2025 a fost construit pe baze total nerealiste. De fapt, și în 2024 a fost cam aceeași situație și ne aducem aminte că în 2024 am pornit cu o țintă de deficit bugetar de 5% și am ajuns să avem un deficit de peste 9%, adică aproape dublu. Anul acesta s-a construit bugetul pe 7% deficit bugetar, dar s-au subbugetat mult cheltuielile, s-au supraevaluat veniturile”, a explicat el.
„Se pare că se va construi rectificarea bugetară pe un deficit de circa 8,4% din PIB, în condițiile în care s-au luat totuși niște măsuri anul acesta, de corecție, după jumătatea anului am avut câteva măsuri importante care au intrat în vigoare, în special pe partea de venituri – creșterea de TVA, creștere de accize, dar în același timp pe partea de cheltuieli se intenționa o reducere, o prioritizare a cheltuielilor cu investițiile din Anghel Saligny, dar pare că acolo lucrurile sau cheltuielile au fost destul de mari. S-au implementat foarte multe proiecte astfel încât probabil că mai e nevoie de resurse alocate acolo și cerințele sunt destul de mari. Tocmai de aceea, pe subiectul acesta trebuie avută o discuție foarte serioasă, ce poate să rămână în acest proiect Anghel Saligny, care sunt proiectele care sunt cu adevărat prioritare pentru comunitățile locale, pentru că trebuie spus foarte răspicat nu avem bani ca să putem finanța toate proiectele pe care unitățile locale le au în plan”, a explicat Dumitru.
„În momentul când ai deficite bugetare atât de mari de cum avem noi, pentru că cu mari eforturi vedem acest 8,4% la rectificarea bugetară – e un deficit bugetar foarte mare în continuare, deși s-au luat niște măsuri. Ele par suficiente pentru 2026, să aduci deficitul la ținta pe care o avem, de circa 6%. Dar în 2025 se conta foarte mult și pe reducerea unor cheltuieli care ar fi putut fi reduse. Sunt și o serie de măsuri care au fost adoptate de către guvern, dar ele sunt la CCR. Dar cred că e mai important de avut această discuție legată de planul de investiții pe anii următori, pentru că și controlul cheltuielilor trebuie să fie un aspect important al ajustării fiscale.
Adică am crescut unele taxe, dar trebuie să vină și partea de cheltuieli, unde trebuie să facem economii destul de mari și să mai și reducem unele cheltuieli, pentru că altfel nu ai cum să ajungi la 3% din PIB. Trebuie un efort combinat de venituri și pe cheltuieli, astfel încât să ajungem la un moment dat la 3% din PIB, pentru că deficitele mari creează presiune uriașă pe datoria publică, pe dobânzile la datoria publică și, apropo, la rectificarea bugetară sunt necesare mai bine de 10 miliarde în plus la dobânzile la datoria publică care nu au fost bugetate la începutul anului”, a spus el.
Potrivit surselor Digi24, Ministerul Finanțelor ar urma să primească la rectificare 18 miliarde de lei, din care, 12 miliarde vor merge către dobânzi.
„Dobânzile sunt consecința îndatorării pe care noi am făcut-o în ultimii ani, faptul că datoria publică a crescut foarte repede și faptul că am avut deficite foarte mari. Lucrul acesta ne-a menținut costurile de finanțare foarte ridicate, pentru că trebuie spus foarte clar, România are cele mai mari costuri de finanțare în Uniunea Europeană. Sigur că orice investitor rațional își pune niște semne de întrebare legate de managementul bugetului, până la urmă. Adică nu pot să începi anul cu 5% și să termin cu 9%, e o diferență uriașă”, a spus consilierul premierului.
Sunt bani pentru pensii și salarii
El dă asigurări, pe de altă parte, că Guvernul va avea bani pentru plata salariilor și pensiilor.
„Întotdeauna vor fi bani pentru cheltuielile obligatorii. La cheltuielile obligatorii sunt cheltuielile legate de salarii, de pensii. Ele vor fi asigurate de undeva”, a spus Dumitru.
„Întotdeauna, atunci când ai nevoie să-ți acoperi cheltuielile obligatorii, trebuie să te uiți la cheltuielile care pot fi ajustate, așa-numitele cheltuieli discreționare. Și aici, într-adevăr, la investiții trebuie să ai o prioritizare, pentru că a fost, să zicem, în ultimii ani o cursă din asta de semnat contracte și toată lumea a făcut contracte pe Anghel Saligny, pe fonduri europene. Pe fonduri europene avem o supracontractare de aproape 200%, la Anghel Saligny sunt foarte multe proiecte. Sigur că la nivel local comunitățile locale au nevoie de foarte multe investiții, dar trebuie ce putem să facem și ce nu putem să facem”, a explicat el.
Prioritizarea investițiilor
„Suntem în situația în care trebuie să prioritizăm aceste proiecte, să le eșalonăm pe mai mulți ani. Adică sunt convins că sunt multe proiecte care au un stadiu de execuție destul de avansat, nu poți să le reduci, să le tai, și va trebui să le eșalonezi probabil pe o perioadă mai lungă de timp, în loc să-l terminăm anul ăsta sau la anul, probabil că un an în plus nu cred că ar fi o tragedie, dar important este să reușim să prioritizăm în primul rând aceste proiecte, să vedem ce este esențial și ce nu este esențial, ce trebuie făcut mai repede și ce poate fi eșalonat pe mai mulți ani”, a adăugat consilierul premierului.
„Dacă ne uităm după standarde europene, în termeni cantitativi, cheltuielile bugetare în România nu par mari, dar ele sunt mari raportate la ceea ce statul român încasează din taxe și impozite. Și tocmai de aceea avem un deficit bugetar foarte mare. Ca să putem cheltui mai mult pentru educație, pentru sănătate și așa mai departe, ai nevoie de o îmbunătățire a colectării, adică să ai și resurse mai mari, dar în același timp trebuie dublat acest efort de eficientizare a cheltuirii banilor publice. Adică, dacă cetățenii, contribuabilii nu vor vedea că banii lor sunt folosiți eficient, nu vor plăti taxe și impozite mai bine în anii următori”, a avertizat Dumitru.
Întrebat dacă românii trebuie să se aștepte și la alte creșteri de taxe, consilierul premierului a răspuns: „Pentru pentru anul viitor pare că e suficient ceea ce s-a aprobat deja în termeni de măsuri pe partea de venituri, însă eu atrag atenția asupra unui lucru foarte important pentru anii care urmează, începând cu 2027, noi trebuie să reducem deficitul bugetar în continuare, adică anul viitor, cu măsurile care s-au luat până în momentul de față, pare că ne ducem spre un 6% deficit bugetar. Dacă mergem mai departe spre 3% va trebui să facem ceva foarte structural în termen de colectare a taxelor și impozitelor”.
Editor : M.B.