Traficul de persoane este o realitate care se ascunde printre noi în fiecare zi. Iar pericolele sunt cât se poate de reale. Un jurnalist Digi24 a întâlnit o tânără care a fost traficată încă de înainte de a împlini 18 ani. Și-a spus povestea cu prețul curajului, dar și sub protecție strictă. Numele și vârsta ei rămân secrete, locul filmării nu poate fi dezvăluit, așa că au fost eliminate elementele sugestive, iar discuția a avut loc sub supraveghere permanentă. Pentru siguranța ei și a jurnalistului, fiecare detaliu a fost controlat. Urmăriți mărturia dintr-o lume nevăzută, unde pericolul pândește permanent. Atenție, sunt imagini și informații cu un puternic impact emoțional.
Este vocea unei victime a traficului de persoane. O vom numi Marina. Identitatea ei reală nu poate fi dezvăluită, pentru că tânăra a decis să vorbească în ciuda pericolului. Filmarea a fost făcută într-un spațiu sigur. Locul în care am întâlnit-o și numele fetei sunt la secret. Orice detaliu din dosar care ar putea duce la identificare a fost eliminat.
Marina, victimă a traficului de persoane: Povestea a început când eram la liceu și eram, cred că, ca majoritatea tinerilor, în căutarea unui grup din care să-mi fac prieteni, un grup în care să mă regăsesc, în care să ieșim, să fie mai apropiat. Erau niște fete din liceu care mi-au propus niște activități extrașcolare.
Era vorba, de fapt, de o schemă de recrutare. O capcană pentru un copil curios.
Marina: Așa am intrat eu în legătură cu acest colectiv care se considera exclusivist și cu, îi spun acum, un abuzator, care, practic, asta făcea, recruta fete, în special din licee, pe care le abuza și exploata ulterior.
În România sunt identificate tot mai multe astfel de victime. Jumătate dintre ele sub vârsta majoratului. Exploatarea se vede online. Fetele sunt plasate în apartamente transformate în studiouri. Cineva profită. Confruntate cu un fenomen, autoritățile se organizează. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane trece de la Ministerul de Interne la Ministerul Muncii.
În realitatea victimelor, prima linie rămâne supraviețuirea zilnică
Florin Manole, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Este vorba, în principiu, de a stabili un nou sistem instituțional, o nouă entitate, o nouă agenție, care să poată să asume implementarea tuturor proiectelor lipsă, în legătură cu victimele traficului de persoane, cu victime ale violenței domestice șamd. Adică toate serviciile, așa cum trebuie, sau să finanțeze aceste servicii, atunci când ele sunt prestate de către un operator privat, un ONG.
Reorganizarea promite servicii integrate. În realitatea victimelor, prima linie rămâne supraviețuirea zilnică. În povestea Marinei, vulnerabilitatea economică a fost un instrument de control.
Marina, victimă a traficului de persoane: Făceam tot felul de campanii sau inclusiv organizam activități pentru training-uri sau alte activității pentru niște companii care plăteau, dar nu pe noi. Nu au fost făcute niciodată contracte de muncă și niciuna din fetele de acolo nu avea contract de muncă
Constrângerile financiare erau tot un mecanism prin care ne ținea acolo, pentru că nu aveam niciun fel de resurse, niciuna dintre noi, și pentru orice nevoie firească trebuia să cerem, să ajungem la el și, practic, chiar dacă erau bani pe care noi îi munceam și noi îi aduceam, el era persoana care ni-i dădea.
„Erau cam toate abuzurile la care vă puteți gândi”
În spatele ușilor închise: oameni influenți, putere financiară, putere de decizie, și prezențe care să dea greutate agresorului.
Marina: De fiecare dată era și acest agresor care, practic, el aducea oameni influenți, oameni importanți, care aveau și putere financiară și putere de decizie, și ne explicau că… ne explica după, după întâlnirile astea sau înainte, ce oportunitate reprezintă pentru noi să facem parte din acest grup.
Eram minoră și majoritatea fetelor, eram cam de aceeași vârstă. În grup erau cam toate abuzurile la care vă puteți gândi. Ne viola pe toate, practic.
Prinsă într-o lume a controlului, pentru Marina nici autoritățile nu păreau o soluție.
Marina: Nu m-am gândit prima dată să mă duc la autorități să povestesc, pentru că dintre invitații pe care-i aveam de foarte multe ori la noi, făceau parte și oameni din zona asta de administrație, nu știu, poliție, și cred că de cele mai multe ori ei nu știau care este rolul lor acolo. Dar rolul lor acolo în esență era să vedem noi că el are poliția, sau el are autoritățile de partea lui. Dacă ne uităm în dicționar la definiția cuvântului abuz, le găsesc pe toate acolo, identific. Și abuz verbal, și abuz fizic, viol, și abuz economic.
Victimele așteaptă ani de zile până își găsesc dreptatea în justiție
Scăpate de abuzuri, victimele așteaptă ani de zile până își găsesc dreptatea în justiție.
Radu Marinescu: Sigur că ne dorim, la nivelul societății, ca pentru orice fel de infracțiune, și mai ales pentru cele severe, tragerea la răspundere să se facă cu celeritate. Cu siguranță, ca ministru al Justiției, am datoria și transmit mesajul către organele judiciare, de a nu exista niuciun fel de tergiversări nejustificate, adică dosarele nu trebuie să stea la masă, trebuie să fie în mod operativ lucrate, cât mai prompt, pentru ca justiția să se facă cu celeritatea amintită.
Cele mai noi date indică victime tot mai tinere și mutarea exploatării online.
Ștefan Coman, Advocacy Lead, International Justice Mission Romania: O tendință îngrijorătoare este exploatarea online a copiilor, exploatarea sexuală onlin a copiilor, pentru că aici nu vorbim despre riscul sau riscurile trecerii graniței, ci vorbim despre copii care sunt exploatați de multe ori în apartamente sau în proprietăți private, online, pe niște platforme, către niște cumpărători care sunt pe teritoriul altui stat și pot vira banii electronic.
În primele 6 luni din acest an, au fost înregistrate 326 de victime ale traficului de persoane. Fenomenul este în creștere. Noutatea e că printre persoanele exploatate se numără și refugiați din Ucraina sau cetățeni străini care vin la muncă în România. Linia tel-verde pentru traficul de persoane este 0800.800.678.
Editor : Liviu Cojan
