Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat, vineri seară, în cadrul emisiunii „LIVE”, că afirmațiile recente ale lui Călin Georgescu privind reîmpărțirea teritoriilor ucrainene, inclusiv revendicarea a unei părți de către România, se coordonează cu mesaje venite dinspre Rusia și că „s-ar putea să fie un anume tip de semnal” în contextul unor viitoare negocieri de pace dintre Kiev și Moscova.
„Prima oară, după 1975, după actul final de la Helsinki, a avut loc o reîmpărțire prin folosirea forței. Un stat nuclear a atacat un alt stat, încercând să-l reorganizeze din punct de vedere teritorial.
Aceste subiecte sunt aruncate pe piața publică de vreo 6 ani, fără ca măcar Moscova să spere, decât în ideea de a genera un anume sentiment de incertitudine, mai ales în partea europeană.
Fie domnul Georgescu n-a terminat fraza, fie nu știe, pentru că la această reîmpărțire, din perspectiva Moscovei, mai sunt adăugate și alte zone, și anume Transilvania pleacă la Ungaria, Cadrilaterul pleacă la Bulgaria. Deci fie nu i-au comunicat, fie e surpriza de după. În egală măsură, Republica Moldova se reunifică spre vest. Argumentul: să caute pe Google cine dorește.
Vladimir Putin, personal, i-a dat o hartă lui Igor Dodon cu această constituire a Moldovei unitare, luând din partea românească. Deci, Basarabia de Sud pleacă spre Cadrilater. Argumentul: un partid pro-rus care este al 3-lea ca reprezentare politică în Parlamentul de la Sofia, a făcut această afirmație acum vreo 2 săptămâni, foarte recent.
Iar în legătură cu Transilvania care pleacă spre Ungaria este certă această abordare, deocamdată la un nivel teoretic”, a explicat Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de Externe spune că aceste afirmații contravin „oricăror sisteme de valori unde noi ne-am atașat”.
„Este vorba de cele ale lumii libere, ale lumii europene și euroatlantice. Din acest punct de vedere, o astfel de mișcare nu poate fi făcută decât folosind argumentul forței. Deci, dacă te asociezi unei astfel de idei…sunt mici șanse, ca să discutăm cu o pondere cât se poate de clară, dar te asociezi oricărui forme de recuperare prin forță a unui moment istoric într-o perioadă sau alta.
La un moment dat se discuta, de exemplu, de ce Crimeea să treacă la Federația Rusă și nu la comunitate tătară, dacă ar fi să decupăm un moment istoric.
Este o încercare folosind niște argumente istorice care au temeinicia lor în sentimentele și emoțiile publice. Da, Pactul Ribbentrop-Molotov și diversele momente istorice ne-au generat problemele la care se referă, dar de o manieră perversă”, susține Diaconescu.
Acesta e de părere că lideri regionali precum premierul slovac Robert Fico sau premierul maghiar Viktor Orban „nu vor merge atât de departe” în ceea ce privește dorințele de reîmpărțire a teritoriilor ucrainene.
„Aici este o problemă. Se așteaptă într-adevăr o negociere de pace, așa cum va fi. Cu Putin, Trump…rămâne de văzut…cu europeni, fără europeni? Ucraina va trebui să fie la masă. Ce își dorește Federația Rusă? Adâncime strategică. Care era cea mai bună formă de a apăra frontiera vestică a Federației Ruse? Mut-o cât mai spre vest. Din acest punct de vedere, creând un sentiment de disconfort, de suspiciune, de vulnerabilitate în unele state în care este posibil, și ați menționat Slovacia și Ungaria și se pare că se adaugă și România, poate fi un argument la masa negocierii, nu unul definitiv. Partea europeană vorbește despre solidaritate? Uite cum funcționează solidaritatea. De unde știu că angajamentul meu față de dumneavoastră, odată ce-l stabilim la masă, va fi urmat de executare”, mai spune Diaconescu.
În legătură cu schimbarea radicală de discurs a lui Călin Georgescu, Cristian Diaconescu afirmă că „s-ar putea să fie un anume tip de semnal”.
„Sunt teme foarte mari care urmează în următoarele săptămâni să fie anticipate în dialog transatlantic și nu numai. S-ar putea să existe un anume gen de interes. Am văzut că declarațiile domniei sale au fost, într-o formă sau alta, transmise și pe vectorii din proximitatea estică de comunicare. Deci, undeva există o coordonare”.
Ce ar însemna pentru România un președinte pro-rus și un Parlament cu facțiuni pro-Rusia
Întrebat ce ar însemna pentru România un președinte pro-rus și un Parlament cu facțiuni însemnate pro-Rusia, Diaconescu spune:
„Două consecințe imediate: retragerea finanțării și a investițiilor. O să spună ce legătură are. Are. Și, în al 2-lea rând, probleme de securitate.
Uite un scenariu teoretic. Statele Unite vor 5% din PIB pentru apărare. Nu vom putea, dat fiind ratingul de țară S&P BBB-, nu vom putea pune o astfel de presiune pe bugetul statului. Statele Unite consideră că, dacă România, de exemplu, nu își aduce aportul necesar, va trebui să se retragă. Se retrage de la baza de la Kogălniceanu și în acel moment când e vorba de Republica Moldova, Federația Rusă nu se mai teme că intră în coliziune cu o zonă de proximitate geografică a Alianței Nord-Atlantice”, a declarat Cristian Diaconescu în cadrul emisiunii „LIVE”.
Fostul candidat la președinție Călin Georgescu promovează retorica propagandei ruse și afirmă că „Ucraina este un stat inventat”, sugerând o împărțire a țării. În emisiunea lui Ion Cristoiu de miercuri seară, Georgescu a declarat că „sută la sută se vor schimba frontiere” și că România ar putea revendica o parte din teritoriile ucrainene. Afirmațiile acestuia au ajuns pe prima pagină în presa de la Kiev.
Editor : Alexandru Costea
