Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, modificări ale OUG 52, care a provocat scandal în coaliţie, pentru a aduce clarificări şi îmbunătăţiri cadrului aplicabil angajamentelor şi cheltuielilor bugetare la categoria ”Bunuri şi servicii”. Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente şi eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, a transmis Executivul.
Guvernul anunţă, luni seară, că a fost adoptată o OUG care aduce o serie de modificări şi completări la Ordonanţa de Urgenţă nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare.
”Prin noile reglementări sunt aduse clarificări şi îmbunătăţiri cadrului aplicabil angajamentelor şi cheltuielilor bugetare la categoria «Bunuri şi servicii», scopul principal fiind menţinerea disciplinei financiare şi limitarea risipei bugetare. Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente şi eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, pentru a reduce necesitatea aprobării unor memoranduri individuale în situaţii punctuale”, a transmis Guvernul, într-un comunicat de presă.
Executivul explică faptul că, în anul 2023, regula s-a aplicat atât autorităţilor centrale, cât şi celor locale, ”generând economii importante la nivelul cheltuielilor publice şi contribuind la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în zona cheltuielilor de capital”.
”În anul 2024, măsura a fost menţinută doar pentru autorităţile administraţiei publice centrale, atât pentru categoria bunuri şi servicii, cât şi pentru categoria cheltuieli de capital. Forma aprobată în anul 2025 a fost, de fapt, mai echilibrată şi mai flexibilă decât cea din anii anteriori. Aceasta s-a aplicat exclusiv categoriei de cheltuieli «Bunuri şi servicii» şi a permis, printr-o procedură transparentă de aprobare prin memorandum, posibilitatea exceptării pentru instituţiile publice – centrale şi locale – în situaţiile justificate”, mai arată Guvernul.
Potrivit instituţiei citate, prin acest mecanism, ordonatorii principali de credite şi Guvernul au avut la dispoziţie un instrument suplimentar de control, care a permis gestionarea mai eficientă a resurselor publice şi limitarea risipei bugetare, prin amânarea unor cheltuieli care nu erau urgente, fără a afecta însă plăţile esenţiale sau serviciile publice în derulare.
”La propunerea autorităţilor publice locale şi a consultării ministerelor, prin modificările adoptate, Guvernul îmbunătăţeşte norma din punct de vedere procedural, introducând mecanisme de excepţie clar definite, care reduc birocraţia şi răspund nevoilor reale ale instituţiilor publice”, a mai transmis Guvernul.
Au fost introduse excepţii justificate pentru următoarele categorii de cheltuieli:
• Studii şi activitate de consultanţă necesară pentru pregătirea proiectelor de investiţii şi depunerea cererilor de finanţare, inclusiv a celor finanţate din fonduri europene;
• Activităţi cultural-artistice şi de patrimoniu, desfăşurate potrivit OG nr. 51/1998, Legii nr. 186/2003 şi Legii nr. 422/2001;
• Cheltuieli aferente asistenţei juridice referitoare la arbitrajele litigiile internaţionale;
• Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcţionare a unor servicii publice esenţiale furnizate de structuri ale administraţiei central, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum.
”De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităţilor publice locale: în situaţiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern”, explică Guvernul, în comunicatul de presă.
Instituţia precizează că, totodată, actul normativ prevede posibilitatea ca excedentul bugetar local şi disponibilităţile din secţiunea de funcţionare să poată fi utilizate cu prioritate pentru finanţarea serviciilor sociale.
”Această măsură asigură stabilitatea şi continuitatea serviciilor sociale la nivel local şi sprijină protejarea categoriilor vulnerabile. Prin modificările aduse, Guvernul continuă procesul de consolidare a disciplinei bugetare, combinat cu o abordare pragmatică şi flexibilă care permite instituţiilor publice să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de eficienţă, transparenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară”, se mai arată în comunicatul de presă.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, anunţa,la începutul lunii octombrie, că a trecut prin Guvern o Ordonanţă cu foarte multe lucruri citite pe bandă, care trebuie reparate, altfel vom ajunge la blocaje în administraţia locală.
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, a precizat, la rândul ei, că, prin măsurile prevăzute în Ordonoanţă,nu vor putea face deszăpezire, vor fi în imposibilitatea de a pregăti drumurile pentru iarnă, dar sunt şi alte aberaţii, precum interzicerea studiilor de fezabilitate şi expertizelor, riscul fiind să nu mai poată accesa fonduri europene.
”În şedinţa de Guvern, premierul a precizat că se intenţionează modificarea acestei ordonanţe în viitoarea şedinţă de guvern. Nu am detalii despre conţinut. Tocmai asta era. Ideea era să se facă o reevaluare din partea tuturor celor care consideră că sunt necesare modificări”, declara purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
