Agenţii federali americani au arestat un inginer de origine saudită angajat la OpenAI, acuzat că a instalat un dispozitiv de înregistrare audio ascuns într-o sală de conferinţe destinată conducerii companiei, potrivit Departamentului de Justiţie din Statele Unite, transmite Reuters.
Incidentul amplifică preocupările privind securitatea cercetărilor în domeniul inteligenţei artificiale, într-un context de concurenţă intensă pentru tehnologii cu importanţă economică şi strategică.
Suspectul, Abdulrahman Alfozan, în vârstă de 35 de ani, lucra ca inginer la OpenAI din iulie 2025 şi deţine statutul de rezident permanent legal în Statele Unite din septembrie 2020.
Potrivit autorităţilor, dispozitivul a fost descoperit pe 30 septembrie, conectat la un port USB din spatele unui televizor aflat într-o sală de conferinţe pentru conducere, într-o clădire OpenAI din San Francisco. Aparatul, de dimensiunea unui deget mare, era prevăzut cu microfon, putea fi conectat la o cameră şi fusese ascuns în hârtie igienică.
Anchetatorii estimează că dispozitivul a fost instalat în jurul datei de 28 septembrie. Datele stocate erau criptate şi nu au putut fi accesate, iar ulterior agenţii FBI au descoperit un aparat personalizat asemănător în geanta suspectului.
OpenAI susţine că a folosit propriile modele de inteligenţă artificială pentru identificarea suspectului
Compania a anunţat că a utilizat modele interne de inteligenţă artificială pentru a identifica persoana care a amplasat dispozitivul şi pentru a stabili provenienţa acestuia.
OpenAI afirmă că a descoperit şi indicii potrivit cărora angajatul intenţiona să instaleze alte dispozitive de înregistrare în zone sensibile ale birourilor, pentru a intercepta în secret discuţiile din cadrul întâlnirilor.
”În acest moment, nu avem indicii că această persoană ar fi accesat necorespunzător sau ar fi extras parametrii modelelor noastre, cod-sursă ori date ale clienţilor. Angajatul a fost concediat”, a precizat compania.
Directorul FBI, Kash Patel, a declarat că Alfozan ar fi încercat să obţină informaţii confidenţiale privind tehnologiile avansate de inteligenţă artificială dezvoltate de OpenAI.
”Abdulrahman Alfozan ar fi ascuns un dispozitiv clandestin de înregistrare în sala de conferinţe a conducerii angajatorului său, pentru a capta în secret comunicări sensibile despre tehnologia de superinteligenţă a companiei”, a afirmat Patel.
Suspectul ar fi căutat timp de o lună informaţii despre sălile de şedinţă
Potrivit plângerii FBI, Alfozan a utilizat un agent de productivitate bazat pe inteligenţă artificială pentru a căuta informaţii despre programările şi caracteristicile sălilor de conferinţe ale companiei. Aceste activităţi s-ar fi desfăşurat timp de aproximativ o lună, până la 16 septembrie.
OpenAI a sesizat FBI, care continuă investigaţia. Dacă va fi găsit vinovat, suspectul riscă până la cinci ani de închisoare, o amendă de 250.000 de dolari şi trei ani de supraveghere după eliberare.
Potrivit unui profil LinkedIn atribuit lui Alfozan, acesta ar fi studiat la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi la Universitatea California, Berkeley, şi ar fi lucrat anterior la Meta şi Microsoft. Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste informaţii.
Ambasada Arabiei Saudite în Statele Unite nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta cazul.
OpenAI se confruntă cu noi provocări privind protejarea informaţiilor confidenţiale
Incidentul intervine într-o perioadă în care OpenAI îşi intensifică măsurile de protecţie a cercetărilor şi tehnologiilor proprii.
Publicaţia The Information a relatat separat că OpenAI se află în discuţii preliminare pentru achiziţionarea Trail of Bits, o companie specializată în identificarea şi remedierea vulnerabilităţilor de securitate din software-ul open-source. Negocierile sunt în desfăşurare şi s-ar putea încheia fără un acord, potrivit persoanelor familiarizate cu situaţia.
De asemenea, OpenAI a anunţat vineri concedierea a trei cercetători, Jasmine Wang, Tomek Korbak şi Mikita Balesni, în urma unei investigaţii interne care a identificat încălcări ale politicilor privind gestionarea informaţiilor sensibile.
Cei trei au contestat public circumstanţele concedierii, susţinând că asemenea măsuri pot crea incertitudine în rândul angajaţilor şi pot afecta cultura organizaţională în care cercetătorii trebuie să poată semnala probleme de siguranţă.