Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” arată, potrivit unei analize făcute pe aproape 30.000 de simulări salariale că ultima variantă a proiectului legii salarizării unitare aduce creşteri pentru mai mult de 92% dintre angajaţii din sănătate, dar lasă fără protecţie drepturi aflate în plată. Potrivit sursei citate, în forma utilizată pentru analiză, proiectul „încă nu garantează respectarea regulii «niciun venit nu scade», fiind identificate scăderi ale veniturilor salariale”, care „nu sunt compensate de diferenţele salariale tranzitorii”. „Datele contrazic ambele extreme: proiectul nu este integral nefavorabil, dar nici nu garantează încă faptul că nimeni nu pierde. Majoritatea câştigă, însă o minoritate identificabilă rămâne expusă. Acum trebuie eliminată această coadă de pierdere”, adaugă reprezentanţii federaţiei sindicale.
Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România informează, într-un comunicat de presă că a finalizat analiza de impact a proiectului Legii salarizării, în varianta din 20 august 2026, asupra angajaţilor din sănătate. Potrivit sursei citate, studiul, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” se întemeiază pe 29.157 de simulări de calcul salarial efectuate de angajaţi prin Comparatorul salariilor din sănătate, acoperind 475 de unităţi sanitare din 41 de judeţe şi Bucureşti.
„Analiza arată că proiectul produce creşteri salariale pentru marea majoritate a angajaţilor din sănătate, în toate scenariile de aplicare. Venitul net median ar creşte de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună, dacă sporurile pentru condiţii de muncă se acordă la nivelul maxim al intervalelor legale, şi la 7.219 lei dacă se acordă la nivelul minim. Proporţia celor care ar înregistra o scădere de venit variază, în funcţie de nivelul la care unităţile acordă sporurile, între 0,81% şi 2,66%. Raportat la cele 216.305 posturi ocupate din sistem, aceasta înseamnă între aproximativ 1.494 şi 4.811 de angajaţi care ar pierde bani odată cu intrarea în vigoare a legii, în forma analizată a proiectului de lege.
Soluţia propusă de FSSR este amendarea punctuală, finanţarea integrală şi verificarea publică a rezultatului.
Sindicaliştii arată că pierderile nu sunt distribuite uniform, ci se concentrează în combinaţii de funcţie, loc de muncă, clasificare a unităţii şi drepturi salariale care nu sunt integral preluate ori protejate.
– Anatomie patologică şi medicină legală. Pierderea asistenţilor medicali este produsă de nepreluarea dreptului fix de 500 lei brut, nu de faptul că aceştia nu lucrează în ture. Dintre cele 488 de configuraţii unice identificate, 71 pierd; pierderea mediană este 215 lei net, iar maximul 292,50 lei net. echivalentul financiar al celor 500 lei brut.
– Continuitate. Plata de 40% pentru zilele nelucrătoare şi excluderea unor componente variabile din DST pot genera scăderi pentru acelaşi pontaj.
– Clasificare şi complexitate. Categoria VI de spitale are cea mai mare rată estimată de pierdere: 11,8% la nivelul minim al sporului CM şi 4,0% la maxim.
– Plafonul de sporuri.
Cauza principală a pierderilor, o prevedere legislativă
Conform sursei citate, cea mai importantă constatare a studiului nu este de natură statistică, ci juridică. Astfel scăderile de venit provin, în principal, din eliminarea unor drepturi fixe aflate în prezent în plată cum sunt indemnizaţia de hrană (care nu este luată în considerare ca referinţă) şi indemnizaţia lunară acordată în temeiul art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023, abrogat expres prin art. 40 pct. 11 din proiect.
„Această componentă este implicată în 85% dintre situaţiile de scădere identificate. Deşi drepturile respective nu figurează în lista de excluderi de la art. 33 alin. (6) din proiect şi nu au caracter temporar sau variabil, este necesară includerea lor expresă în baza de calcul a diferenţei salariale tranzitorii, adică în mecanismul care garantează că nimeni nu pierde venit. Miza corecţiei o reprezintă faptul că o singură teză adăugată la art. 33 alin. (6), care să precizeze că aceste drepturi se includ în salariul aflat în plată la data de referinţă, ar elimina majoritatea scăderilor de venit”, explică sindicaliştii.
Ce se îmbunătăţeşte în proiect
Aceeaşi sursă menţionează că studiul confirmă şi corectează, pe date, o serie de percepţii din dezbaterea publică. Astfel, proiectul elimină mecanismul de erodare instituit în 2018, prin care sporurile şi drepturile de continuitate se calculează la salarii de bază îngheţate, iar nu la cele aflate în plată.
Consecinţele sunt măsurabile:
– Gărzile se plătesc mai bine. Tariful orar al gărzii de urgenţă din zilele lucrătoare şi cel al gărzii la domiciliu cresc cu 32%, întrucât se raportează la salariul de bază actual, nu la cel din 2018.
– Sporul de tură creşte substanţial. Deoarece cei 15% se aplică la salariul în plată, rezultă majorări semnificative faţă de nivelul actual.
– Se corectează o inechitate gravă a sistemului actual. În prezent, la acelaşi nivel nominal de spor, angajaţii din categorii profesionale diferite au sporuri diferite.
Riscul care rămâne, dat de nivelul la care vor fi acordate sporurile
„Legea nu stabileşte cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă, ci intervale în interiorul cărora decide fiecare unitate. Diferenţa dintre limita superioară şi cea inferioară este de 640 lei net pe lună, respectiv 7.680 lei pe an, pentru angajaţi aflaţi în situaţii identice. Analiza arată că plafonul de 20% instituit prin art. 21 alin. (2) face imposibilă acordarea sporurilor la nivelul maxim la scara întregului sistem, estimarea calibrată pe execuţia bugetară naţională indicând 22,08% din suma salariilor de bază şi a gărzilor, peste plafon. Practic, legea permite ceva ce norma bugetară interzice. La aceasta se adaugă faptul că garanţia nivelului minim al sporurilor, prevăzută la art. 34 alin. (2), expiră la 31 decembrie 2027”, precizează reprezentanţii federaţiei.
Ce solicită FSSR
Pe baza rezultatelor studiului, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România a transmis Parlamentului un set actualizat de zece propuneri de modificare, redactate ca texte de amendament, fiecare cu efectul cuantificat pe baza datelor. Cele mai importante sunt:
1. Includerea expresă, în baza de calcul a diferenţei salariale tranzitorii, a indemnizaţiei de hrană şi a indemnizaţiei prevăzute de art. I din OUG nr. 63/2023.
2. Stabilirea tarifului orar diferenţiat aferent SDL-urilor la cel puţin 50% nivelul minim şi 100% nivelul maxim.
3. Excluderea de la plafonul de 20% a părţii din spor care corespunde nivelului minim al intervalelor legale şi exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unităţile din subordinea Ministerului Sănătăţii prin introducerea limitei de 30% pentru acestea (aşa cum am convenit în cadrul negocierilor desfăşurate pe tema proiectului legii salarizării).
4. Eliminarea limitei temporale a garanţiei nivelului minim al sporurilor.
5. Modificarea limitelor prevăzute de anexa nr. II, cap. II la art. 11, alin. (3) (la 15%) şi alin. (4) (la 25%).
Poziţia FSSR
Sindicaliştii FSSR consideră că diferenţa dintre un proiect acceptabil şi unul care produce nedreptăţi nu se mai află, în acest moment, în arhitectura de ansamblu a legii, ci „într-un număr mic de norme precis identificabile”.
„Această situaţie este favorabilă intervenţiei parlamentare, deoarece obiectul dezbaterii nu mai este o rescriere a legii, ci un set de amendamente punctuale, fiecare cu efect verificabil pe date.
Consultarea naţională continuă
Potrivit aceleiaşi surse, a doua ediţie a consultării naţionale a angajaţilor din sănătate este în desfăşurare. Angajaţii pot verifica impactul individual al proiectului asupra propriului salariu prin Comparatorul salariilor din sănătate şi îşi pot exprima poziţia prin chestionarul dedicat. Rezultatele consolidate vor fi publicate la încheierea consultării.
„Evaluarea nu ia în considerare varianta proiectului legii salarizării transmisă în data de 26 august 2026, incluzând modificările acesteia. O modificare ce schimbă radical datele problemei în forma din 26 august este cea generată de mutarea categoriei a II-a de spitale ca referinţă pentru grila de la cap. I al Anexei nr. II (faţă de categoria a III-a, cum figurează în forma din 20 august), aceasta determinând o diminuare semnificativă a veniturilor şi o creştere a numărului de angajaţi care ar înregistra pierderi ale veniturilor salariale”, mai arată sursa citată.