Criza economică îl ajută pe candidatul naționalist la Președinția României, George Simion, este premisa de la care pornește analiza celor de la POLITICO, în opinia cărora finanțele țării noastre se zdruncină, în prag de alegeri.
George Simion profită de valul de nemulțumire creat de încetinirea creșterii economice, inflația ridicată și inegalitatea profundă, care ar putea să-l propulseze în funcția de președinte al României în urma alegerilor de duminică, scrie sursa citată.
Însă agenda perturbatoare și, uneori, contradictorie a ultranaționalistului de dreapta îi sperie deja pe investitori, care se tem că acesta va arunca țara într-un haos economic și financiar și mai profund.
„Am ajuns la limită”, a declarat Valentin Tataru, economist la ING în București. ”Nu mai avem cum să continuăm.”
Politica românească a intrat în turbulențe la sfârșitul anului trecut, când cele două principale partide ale establishmentului – Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga și Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta – au fost eclipsate de ascensiunea fulminantă a ultranaționalistului de extremă dreapta Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Georgescu a fost ulterior interzis din cauza finanțării nedeclarate a campaniei electorale și a acuzațiilor de interferență rusă.
„De la victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor repetate din 4 mai, investitorii au vândut masiv obligațiunile României și au pariat puternic împotriva monedei naționale, leul. Banca olandeză ING estimează că Banca Centrală a trebuit să cheltuiască aproape 10% din rezervele sale valutare în ultimele două săptămâni pentru a menține pierderile față de euro la un nivel acceptabil.
Deficitul bugetar s-a apropiat de 9% din PIB
După un deceniu de creștere solidă, deraiată de pandemia de Covid-19, deficitul bugetar al României s-a apropiat de 9% din Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut, în timp ce deficitul comercial a fost și mai mare, de 10%”, scrie POLITICO.
Aceste deficite duble înseamnă că Bucureștiul are nevoie de un flux constant de lichidități străine pentru a finanța achizițiile. Dacă acesta se oprește, leul – și nivelul de trai – se vor prăbuși. Acestea sunt deja sub presiunea inflației, care a atins un nivel maxim de 15% în 2022 și se menține în continuare la aproape 5%. În același timp, creșterea economică a fost slabă, ajungând la doar 0,8% în 2024.
Agenția de rating S&P a avertizat că ratingul României ar putea reveni la statutul de junk dacă situația financiară deja precară se va agrava. S&P și celelalte două mari agenții de rating, Moody’s și Fitch, acordă în prezent României cel mai scăzut rating de investiții, ceea ce înseamnă că următoarea retrogradare ar duce la o creștere imediată a costurilor de împrumut, notează POLITICO.
România și următorul președinte vor trebui să găsească un echilibru mai bun între importuri și exporturi. Pentru a respecta normele UE și a asigura fluxul constant de fonduri de la Bruxelles care îi permit să investească în infrastructura atât de necesară, România trebuie să-și reducă deficitul.
În schimb, agenda economică populistă a lui Simion amenință acum să aprindă fitilul acestei situații financiare explozive. La începutul campaniei, el a promis că va construi un milion de locuințe noi la un preț de numai 35.000 de euro fiecare. Ulterior, el s-a răzgândit, recunoscând că acest lucru nu era posibil, amintește POLITICO.
Simion a mai declarat că s-a inspirat de la liderul libertarian argentinian Javier Milei, cunoscut pentru utilizarea ferăstrăului cu lanț și pentru politica sa radicală de reducere a rolului statului. Însă, într-un interviu acordat POLITICO, Simion a afirmat că dorește ca statul să preia interesele energetice ale companiei austriece OMV.
„Privatizările au decurs foarte prost și oamenii sunt frustrați”, a declarat el. ”Vom negocia cu OMV.”
Candidatul AUR s-a angajat să-l numească prim-ministru pe candidatul prezidențial interzis Georgescu, în cazul în care va câștiga alegerile.
Răzbunarea împotriva establishmentului
Sondajul POLITICO îl plasează pe Simion, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta, în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan.
Experții spun că o mare parte a populației și-a pierdut încrederea într-un establishment politic înrădăcinat, considerat că a gestionat prost țara, ocupându-se în primul rând de propriile interese.
„Această situație este dificilă pentru oamenii obișnuiți. Sunt foarte supărați pe clasa politică”, a declarat Anton Pisaroglu, consultant politic care a candidat la alegeri înainte de a se retrage. El a descris starea de spirit predominantă în campanie ca fiind „antisistem”.
Inegalitate regională
Unul dintre motivele acestei situații este inegalitatea regională accentuată creată de boom-ul economic anterior, în urma căruia România a încercat să recupereze 50 de ani de întârziere după căderea Cortinei de Fier.
Conform statisticilor UE, în 2023, regiunea Bucureștiului era a șasea cea mai bogată din UE în termeni de PIB pe cap de locuitor, ajustat în funcție de puterea de cumpărare, devansând Hamburgul și Berlinul. Nord-estul României se număra printre cele mai sărace regiuni.
Această inegalitate și resentimentul pe care l-a generat constituie un teren fertil pentru mesajul naționalist și anti-establishment al AUR, a declarat Sorina Cristina Soare, politolog la Universitatea din Florența, care a realizat interviuri cu alegători români în cadrul cercetării sale.
„Cu cât te îndepărtezi mai mult de cartierele bogate din marile orașe, cu atât ai mai multe voturi pentru Simion și voturi de protest”, a spus Soare. O analiză a primului tur de scrutin a arătat că, în medie, circumscripțiile câștigate de Simion aveau 1.931 de pacienți per medic, în timp ce raportul în circumscripțiile câștigate de Nicușor Dan era de numai 725.
„Pentru câștigătorul de duminică, readucerea țării pe un drum economic cât de cât stabil va fi o provocare descurajantă – una pe care promisiunile din programele electorale probabil îi vor supraviețui”, mai notează Politico.
Editor : M.C
