Agenţia de rating Fitch a menţinut, vineri, ratingul de emitent pe termen lung în valută străină (LTFC) al României la ”BBB-”, cu perspectivă negativă.
Potrivit comunicatului postat pe site-ul Agenţiei Fitch, ratingul „BBB-” al României este susţinut de aderarea la UE şi de fluxurile de capital aferente, care au sprijinit convergenţa veniturilor şi accesul la finanţare externă. PIB-ul pe cap de locuitor şi guvernanţa sunt peste nivelul celor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare şi de cont curent mari şi persistente, de creşterea datoriei publice, de polarizarea politică şi de datoria externă netă destul de ridicată.
”Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanţelor publice din cauza deficitului bugetar mare, deşi în scădere, şi a creşterii rapide a datoriei publice raportată la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor conduce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deşi bugetul pentru 2026 nu a fost încă adoptat. În opinia noastră, persistă riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, din cauza creşterii economice slabe, a provocărilor legate de punerea în aplicare, a oboselii fiscale şi a tensiunilor din cadrul coaliţiei guvernamentale formate din patru partide”, scrie în document.
Potrivit sursei citate, punerea în aplicare rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv creşterea TVA din august 2025, a determinat o tendinţă de scădere a deficitului bugetar de la niveluri record.
”Pe baza datelor preliminare privind numerarul (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost de aproape 8% din PIB anul trecut. Implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor din 2025 şi îngheţarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 şi după această dată, inclusiv din cauza schimbării prevăzute a prim-ministrului în aprilie 2027 şi a ciclului electoral din 2028. Deficitele administraţiei publice din România vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” pe perioada de prognoză”, arată Fitch.
Potrivit agenţiei, datoria publică brută a crescut rapid în ultimii doi ani şi se estimează că aceasta a fost de aproape 59 % din PIB la sfârşitul anului 2025, peste media actuală „BBB” de 56 %. Se prognozează că raportul datorie/PIB va creşte la 63 % în 2027 şi, fără măsuri suplimentare, va continua să crească.
”Creşterea PIB-ului a rămas sub 1% în 2025, întrucât consolidarea fiscală substanţială şi cererea externă slabă limitează performanţa economică a României. Preconizăm că creşterea PIB-ului va rămâne sub potenţialul său de 2% până în 2027, având în vedere aşteptările noastre privind înăsprirea suplimentară a politicii fiscale, ceea ce evidenţiază compromisurile dificile în materie de politici. Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile. Cu toate acestea, investiţiile vor creşte puternic, datorită stimulului anticiclic al fondurilor UE, consolidat de componenta crescută a granturilor din Planul de redresare şi rezilienţă (RRP)”, mai scrie în comunicat.
De asemenea, inflaţia ridicată reprezintă un punct slab pentru ratingul României, agravat de impactul inflaţionist temporar al majorării cotei TVA şi de expirarea plafonului preţului energiei electrice. Inflaţia a depăşit ţinta de 2,5% +/-1pp a Băncii Naţionale a României timp de cinci ani, iar inflaţia medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă faţă de media actuală „BBB”.
”Incertitudinea politică s-a atenuat considerabil de la alegerea preşedintelui Nicuşor Dan în mai şi formarea unui guvern pro-occidental format din patru partide, cu o majoritate confortabilă în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea pachetelor de consolidare fiscală. Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliţiei, inclusiv în ceea ce priveşte negocierile privind bugetul pentru 2026, costul politic al consolidării fiscale şi polarizarea internă ridicată ar putea pune în dificultate adoptarea de măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare”, arată reprezentanţii Fitch.
Deficitul de cont curent (CAD) a fost de aproape 8% din PIB în 2025, comparativ cu 6,7% în 2023, şi semnificativ peste media actuală „BBB” de 1%. Previziunile indică o reducere a CAD la mai puţin de 7% din PIB în 2026, în principal datorită scăderii cererii de importuri din consumul public şi privat. Se preconizează că datoria externă netă va creşte treptat de la 21% din PIB în 2024, semnificativ peste media prognozată de 3% pentru „BBB”.
Conform aceleiaşi surse, fondurile substanţiale ale UE sprijină accesul României la finanţare externă pentru a-şi acoperi deficitele gemene mari, ceea ce evidenţiază avantajele aderării la UE. Pe lângă fondurile de coeziune, creşterea granturilor RRP în ultimul an al programului şi, mai recent, accesul la împrumuturi în cadrul programului „Acţiunea de securitate pentru Europa” (16,7 miliarde EUR), inclusiv 2,5 miliarde EUR de prefinanţare, în condiţii favorabile, vor contribui la o oarecare reducere a presiunilor asupra costurilor de finanţare şi la atenuarea riscurilor de finanţare externă pe termen scurt.
”Având în vedere fluxurile semnificative prevăzute din partea UE în 2026, se aşteaptă ca nevoile de finanţare pe piaţa externă ale României să scadă. Cu toate acestea, România rămâne expusă schimbărilor de sentiment pe piaţa globală. Costurile de împrumut au scăzut de la ultima noastră revizuire a ratingului din august 2025, reflectând evoluţiile interne şi apetitul rezistent al investitorilor pentru activele pieţelor emergente. Ne aşteptăm ca plăţile dobânzilor guvernamentale la venituri să crească până la mediana „BBB” până în 2027”, mai notează agenţia de rating.
România are un scor de relevanţă ESG de „5[+]” pentru stabilitate politică şi drepturi, precum şi pentru statul de drept, calitatea instituţională şi de reglementare şi controlul corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care o au indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM). România are un rang WBGI moderat, de 60%, care reflectă o serie recentă de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept consolidat şi un nivel moderat de corupţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
