Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că strategia secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, de a reduce povara datoriei publice prin accelerarea creşterii economice nu este suficientă şi trebuie însoţită de măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar, relatează CNBC.
Avertismentul intervine în condiţiile în care datoria publică americană a depăşit 40.000 de miliarde de dolari, iar costurile de împrumut ale guvernului au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii.
”Creşterea economică ajută, desigur, dar nu poate produce suficient de rapid ajustările necesare. Vor fi necesare şi anumite măsuri fiscale”, a declarat Georgieva miercuri, în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, organizate la Bangkok.
Şefa FMI a precizat că Bessent recunoaşte că deficitul federal şi datoria publică au ajuns la niveluri prea ridicate şi că sunt necesare măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei bugetare. Totuşi, autorităţile americane continuă să mizeze în principal pe o creştere economică puternică pentru a reduce dezechilibrele.
Bessent mizează pe o creştere economică de peste 3%
Secretarul Trezoreriei şi alţi oficiali ai administraţiei Trump susţin că investiţiile masive în inteligenţă artificială, readucerea producţiei industriale în Statele Unite şi reducerile de taxe vor stimula economia şi vor contribui la îmbunătăţirea finanţelor publice.
”Cu o creştere de 3%, putem depăşi această problemă prin dezvoltare economică”, a declarat Bessent luna trecută. Oficialul american consideră că menţinerea unui ritm de creştere de peste 3%, combinată cu limitarea cheltuielilor guvernamentale, ar putea reduce raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut.
Înainte de preluarea funcţiei, Bessent susţinea că administraţia Trump ar trebui să reducă deficitul bugetar sub 4% din PIB până la încheierea mandatului prezidenţial. În august, el a afirmat că deficitul Statelor Unite probabil atinsese deja nivelul maxim.
Estimările FMI sunt însă mai prudente. Instituţia anticipează o creştere a economiei americane de 2,3% atât în 2026, cât şi în 2027, sub nivelul pe care mizează administraţia de la Washington.
Datoria SUA a depăşit 40.000 de miliarde de dolari, iar dobânzile au urcat puternic
Datoria federală americană a depăşit deja echivalentul a 100% din PIB, iar nivelul total al obligaţiilor guvernamentale a trecut de 40.000 de miliarde de dolari. Statele Unite se îndreaptă astfel spre depăşirea precedentului record al îndatorării raportate la dimensiunea economiei, înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Potrivit estimărilor, deficitul bugetar pentru anul fiscal 2026, încheiat la 30 septembrie, va depăşi 6% din PIB, comparativ cu 5,8% în anul fiscal precedent. Datele oficiale definitive nu au fost încă publicate.
Benn Steil, director pentru economie internaţională la Council on Foreign Relations, a avertizat că un deficit anual de 6% din PIB determină creşterea datoriei guvernamentale cu aproximativ şapte miliarde de dolari în fiecare zi.
”Cu un deficit bugetar anual de 6% din PIB, datoria va creşte cu încă şapte miliarde de dolari până la sfârşitul zilei de astăzi şi în fiecare zi următoare”, a explicat Steil într-o analiză publicată în septembrie.
Presiunile asupra finanţelor publice sunt amplificate de creşterea randamentelor obligaţiunilor Trezoreriei americane. Randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la zece ani se situa miercuri în jurul valorii de 5,2%, aproape de cel mai ridicat nivel din 2002, pe fondul temerilor că scumpirea energiei şi investiţiile masive în inteligenţă artificială vor menţine costurile de finanţare ridicate.
FMI estimează o datorie publică de 142% din PIB până în 2031
În raportul său privind perspectivele economiei mondiale, publicat marţi, FMI estimează că datoria publică brută a Statelor Unite va ajunge la 142% din PIB până în 2031, dacă tendinţele actuale continuă.
Creşterea datoriei reflectă dezechilibre bugetare acumulate de-a lungul mai multor administraţii. Statele Unite au înregistrat în mod repetat cheltuieli mai mari decât veniturile fiscale, iar împrumuturile au accelerat în ultimii ani, inclusiv ca urmare a reducerilor de taxe şi a programelor de sprijin economic adoptate în timpul pandemiei.
Aceste măsuri au contribuit la evitarea unei recesiuni, dar au alimentat şi inflaţia, ale cărei efecte continuă să afecteze gospodăriile şi companiile americane.
Georgieva a cerut guvernelor să adopte planuri credibile pe termen mediu pentru controlul deficitelor, în loc să se bazeze exclusiv pe accelerarea economiei. Avertismentul vizează şi situaţia globală, în condiţiile în care datoria publică mondială se îndreaptă spre 100% din PIB înainte de sfârşitul deceniului, cel mai ridicat nivel de după al Doilea Război Mondial.
Bessent nu a participat la reuniunile FMI şi Băncii Mondiale de la Bangkok, absenţa sa fiind atribuită, potrivit relatărilor din presă, unor angajamente interne din Statele Unite.