Autoritățile ruse au confiscat active în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari în ultimii trei ani, subliniind amploarea transformării într-un model economic de tip „fortăreața Rusia” în timpul războiului din Ucraina, arată un studiu publicat miercuri, scrie Reuters.
Conflictul a fost însoțit de un transfer semnificativ de active, pentru că multe companii occidentale au părăsit piața rusă, activele altora au fost expropriate, iar activele unor companii rusești importante au fost confiscate de stat.
Ca răspuns la ceea ce Rusia a numit acțiuni ilegale ale Occidentului, președintele Vladimir Putin a semnat în ultimii trei ani decrete care permit confiscarea activelor occidentale, implicând firme de la Uniper din Germania la producătorul de bere danez Carlsberg.
Pe lângă activele occidentale, marile companii autohtone și-au schimbat proprietarii pe baza diferitelor mecanisme legale, inclusiv nevoia de resurse strategice, acuzații de corupție, presupuse încălcări ale privatizării sau management defectuos.
Firma de avocatură NSP (Nektorov, Saveliev & Partners) din Moscova a declarat că amploarea a ceea ce a numit „naționalizare” s-a ridicat la 3,9 miliarde de ruble pe o perioadă de trei ani și a enumerat companiile implicate.
Cercetarea a fost publicată pentru prima dată de Kommersant, unul dintre cele mai importante ziare din Rusia, care a declarat că ilustrează un model economic de „fortăreață Rusia”.
Desființarea Uniunii Sovietice în 1991 a inaugurat speranța că Rusia s-ar putea transforma într-o economie de piață liberă integrată în economia globală, însă corupția vastă, turbulențele economice și crima organizată au subminat încrederea în capitalismul democratic în anii 1990.
În primii opt ani la putere, Putin a susținut libertățile economice, i-a vizat pe unii așa-numiți oligarhi și a prezidat o creștere semnificativă a economiei la 1,8 trilioane de dolari în 2008, față de 200 de miliarde de dolari în 1999.
În perioada 2008-2022, economia a crescut la 2,3 trilioane de dolari, deși sancțiunile occidentale au lovit-o puternic după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, potrivit cifrelor Fondului Monetar Internațional.
Citește și:
ANALIZĂ Rusia, sub „jugul” sancțiunilor: planul Occidentului de a „sufoca” economia. Care este asul din mânecă al lui Vladimir Putin
EXCLUSIV Tom Keatinge, director al Royal United Services Institute: „Economia rusă scârțâie. Nu este nicio îndoială cu privire la asta”
Deși economia rusă a avut performanțe mai bune decât se aștepta în timpul războiului din Ucraina, valoarea sa nominală în dolari în 2024 a fost de doar 2,2 trilioane de dolari, conform cifrelor FMI, mult mai mică decât cea a Chinei, Uniunii Europene sau Statelor Unite.
Oficialii ruși susțin că războiul din Ucraina – cea mai mare confruntare cu Occidentul de la începutul Războiului Rece – a impus măsuri extraordinare pentru a preveni ceea ce ei numesc o încercare clară a Occidentului de a scufunda economia rusă.
Putin spune că ieșirea firmelor occidentale a permis producătorilor autohtoni să le ia locul și că sancțiunile occidentale au forțat dezvoltarea afacerilor interne. El a pledat pentru un „nou model de dezvoltare” distinct de „globalizarea învechită”.
Însă economia din timpul războiului, orientată spre producerea de arme și susținerea unui conflict îndelungat cu Ucraina, a plasat statul – și pe oficialii care îl operează – într-o poziție mult mai puternică decât întreprinderile private rusești.
Procurorii ruși încearcă acum să confiște participația majoritară a miliardarului Konstantin Strukov la importantul producător de aur Uzhuralzoloto (UGLD.MM)(UGC) pentru stat.
Peste o mie de companii – de la McDonald’s (MCD.N) la Mercedes-Benz (MBGn.DE) – au părăsit Rusia de la începutul războiului rus din Ucraina, în februarie 2022, prin vânzare, predare a cheilor administratorilor existenți sau pur și simplu abandonându-și activele. Altora li s-au confiscat activele, iar vânzarea a fost forțată.
Editor : Ș.R.