Jair Bolsonaro riscă o pedeapsă grea cu închisoarea. Judecătorii Curții Supreme a Braziliei au decis în unanimitate că fostul președinte Jair Bolsonaro și șapte dintre asociații săi vor fi judecați pentru cinci capete de acuzare, inclusiv încercarea de a organiza o lovitură de stat după ce liderul de extremă dreapta a pierdut alegerile din 2022, anunță BBC.
O condamnare ar submina ambițiile sale de a reveni la putere. Aceasta este o decizie istorică într-o țară încă bântuită de amintirea dictaturii militare (1964-1985), reînviată recent de filmul lui Walter Salles „I’m Still Here”, care a câștigat un Oscar pentru cel mai bun film internațional, scrie Le Figaro.
Completul de cinci membri al Curții Supreme a votat în unanimitate în favoarea continuării procesului.
Acesta ar putea începe încă din acest an, iar dacă va fi găsit vinovat, Bolsonaro, în vârstă de 70 de ani, ar putea fi condamnat la ani grei de închisoare.
Vorbind după decizia instanței, Bolsonaro a declarat într-o conferință de presă că acuzațiile împotriva sa sunt „grave și nefondate”. El a negat întotdeauna că ar fi încercat să blocheze învestirea lui Lula.
Fostul președinte (2019-2022) se declară victima „celei mai mari persecuții politice și judiciare din istoria Braziliei”. El este acuzat de procuratură că este „liderul” unei „organizații criminale” care a pus la cale de mult timp o conspirație pentru a rămâne „cu orice preț” la putere după alegerile din octombrie 2022, pe care le-a pierdut în cele din urmă în fața actualului președinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva.
Acuzații foarte grave
Potrivit anchetatorilor poliției federale, presupușii conspiratori au lucrat la un decret de convocare a unor noi alegeri în urma înfrângerii. De asemenea, aceștia ar fi planificat asasinarea lui Lula, a vicepreședintelui său ales Geraldo Alckmin și a lui Alexandre de Moraes, judecător la Curtea Supremă. Acuzațiile sunt foarte grave: „lovitură de stat”, „tentativă de abolire violentă a statului de drept democratic” și „organizație criminală armată”. Jair Bolsonaro riscă o pedeapsă cumulată de peste 40 de ani de închisoare, însă experții consideră că acesta ar trebui să fie judecat în libertate.
Deși legislația braziliană nu stabilește un termen precis pentru proces, „ne putem aștepta ca (fostul președinte) să fie judecat până la sfârșitul anului”, pentru a evita orice interferență cu alegerile prezidențiale din 2026, a declarat pentru AFP Enzo Fachini, avocat specializat în drept penal la Fundația Getulio Vargas.
Ineligibil până în 2030, Jair Bolsonaro speră încă să vadă această sancțiune anulată sau redusă pentru a-i permite să candideze din nou în 2026. Dar o condamnare pentru conspirație împotriva democrației braziliene ar spulbera această speranță și ar forța tabăra sa să aleagă un succesor, într-un moment în care terenul pare larg deschis împotriva unui Lula care este mai nepopular ca niciodată, pe fondul inflației. Jair Bolsonaro vrea să creadă că Donald Trump, „prietenul” și modelul său politic, își va folosi „influența” în avantajul său.
Alți șapte presupuși conspiratori
Alexandre de Moraes, un judecător puternic, detestat de tabăra lui Bolsonaro, care îl vede ca pe un „dictator”, a fost primul care a votat miercuri în favoarea deschiderii unui proces împotriva fostului președinte. Invocând „interesul său personal” ca potențială victimă a unui complot de asasinat, apărarea a încercat să obțină recuzarea judecătorului Moraes, dar fără succes. De asemenea, nu a reușit să excludă alți doi membri ai „Supremo”: unul dintre foștii miniștri ai lui Lula, Flavio Dino, și fostul avocat al actualului șef de stat, Cristiano Zanin.
De asemenea, judecătorii au decis să deschidă un proces împotriva altor șapte presupuși conspiratori, printre care mai mulți foști miniștri, Walter Braga Netto (apărare), candidatul său la funcția de vicepreședinte în 2022, și Anderson Torres (justiție), precum și fostul comandant al Marinei, Almir Garnier Santos.
Potrivit acuzării, lovitura de stat nu a avut loc din cauza lipsei de sprijin din partea altor membri ai comandamentului superior al armatei braziliene. Încercând să demonstreze că democrația braziliană a fost într-adevăr în pragul dezastrului, plângerile vizează și evenimentele din 8 ianuarie 2023 de la Brasilia. La o săptămână după învestirea lui Lula, mii de susținători bolsonaristi au invadat și au devastat clădirile Curții Supreme, Parlamentului și palatului prezidențial, invocând frauda electorală și solicitând intervenția armatei. Jair Bolsonaro, care se afla în Statele Unite la momentul respectiv, a declarat că repudiază „actele violente” comise în acea zi.
Înainte de a reveni la putere pentru al treilea mandat în 2023, după un prim mandat de președinte între 2003 și 2010, Lula a avut, de asemenea, probleme cu legea, fiind chiar încarcerat pentru corupție, înainte de a-i fi anulate condamnările.
Editor : Marina Constantinoiu
