Alimentele sunt esențiale pentru supraviețuire, dar unele dintre ele pot fi extrem de periculoase, informează Live Science. De la manioc, o rădăcină comună în regiunile tropicale, care poate duce la intoxicații grave, până la delicatese ca fugu, sushi pe bază de pește-balon care poate fi letal, și ciuperca „pălăria morții”, considerată responsabilă pentru majoritatea otrăvirilor fatale cu ciuperci, aceste alimente ascund riscuri care pot ucide chiar și în doze mici.
„În ceea ce privește alimentele otrăvitoare, acestea se împart de obicei în două categorii: cele care sunt periculoase dar pot fi făcute sigure printr-o pregătire corespunzătoare și lucrurile dăunătoare confundate cu alimente sigure”, a declarat Justin Brower, toxicolog criminalist care scrie pentru Nature’s Poisons, pentru Live Science.
Maniocul (Cassava)
Un aliment periculos de consumat în starea sa naturală este cassava amară (Manihot esculenta). Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, maniocul este o sursă majoră de carbohidrați în dietele oamenilor care trăiesc în zone tropicale.
Însă, rădăcinile și frunzele sale conțin toxine numite glicozide cianogenice, care se descompun în cianură și pot provoca paralizie și chiar moartea.
Cu toate acestea, mulți oameni din întreaga lume continuă să se bucure de manioc, deoarece glicozidele cianogenice pot fi eliminate prin înmuierea cassavei decojite în apă sau prin fierbere și uscare la soare, a spus Brower.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, intoxicațiile cu cassava ucid peste 200 de persoane anual, deși mii de alți oameni sunt permanent invalizi din cauza otrăvirii cu cianură la nivele mai mici, care poate provoca deficiențe cognitive.
Peștele-balon
În regnul animal, cel mai mortal aliment este fugu, un sushi pe bază de pește-balon consumat în principal în Japonia, unde există un proces stabilit pentru îndepărtarea toxinei pe care o conține.
Mai multe specii de pește-balon conțin o otravă potențial fatală numită tetrodotoxină, potrivit resursei medicale StatPearls. Tetrodotoxina poate provoca amorțeală sau paralizie aproape imediat și poate duce la insuficiență respiratorie în doar 20 de minute.
Conform cercetărilor, tetrodotoxina este de 1.200 de ori mai toxică decât cianura, iar doza minimă letală este estimată la 2-3 miligrame. Drept urmare, acest aliment este interzis în multe părți ale lumii.
În Japonia, însă, bucătarii trebuie să fie licențiați pentru a pregăti și a servi fugu, într-un proces care poate dura chiar și câțiva ani, conform The Japan News.
Bucătarii trebuie să poată curăța peștele și să separe organele acestuia, respectiv ficatul, intestinul și ovarele fiind cele mai toxice, cu testul final incluzând gustarea preparatului lor.
Potrivit Biroului de Sănătate Publică din Tokyo, zeci de persoane sunt îmbolnăvite anual din cauza pregătirii incorecte a peștelui-balon, dar doar o parte din ele mor. Sushi-ul din peștele-balon este în continuare considerat o delicatesă rară, iar o porție costă sute de dolari.
Ciuperca „pălăria morții”
Cea mai otrăvitoare ciupercă, denumită și „pălăria morții” este responsabilă pentru aproximativ 90% din decesele cauzate de consumul de ciuperci.
Originară din Europa, „pălăria morții” a ajuns în lume ca o specie invazivă. Deoarece seamănă foarte mult cu ciupercile comune de câmp (Agaricus campestris), „pălăria morții” este responsabilă pentru multe otrăviri accidentale.
Debutul simptomelor de intoxicație apare între șase și 12 ore și poate include greață, vărsături și diaree. În câteva zile, o persoană care a mâncat o jumătate de ciupercă sau mai mult poate suferi insuficiență hepatică sau renală, ceea ce poate duce la moarte.
„Partea cea mai rea este că ciupercile sunt rezistente căldură”, a spus Brower, adăugând că „gătirea acestora nu distruge toate toxinele”.
Experții spun că greu de cunoscut numărul de decese provocate de acest tip de ciupercă, din cauza lipsei raportării cazurilor în camerele de urgență.
Totuși, un studiu din 2023, publicat în revista Nature Communications, a descoperit că un colorant fluorescent ar putea fi utilizat ca antidot în viitor.
Editor : Ș.A.
