Franţa şi Canada, care se opun proiectului administraţiei Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, au inaugurat vineri câte un consulat general la Nuuk, capitala acestui teritoriu autonom danez, într-un gest de recunoaştere pentru guvernul local, relatează AFP şi Reuters.
„Este o zi foarte importantă pentru noi ca ţară, deoarece astăzi vom avea deschiderea consulatului aici, la Nuuk, Groenlanda”, a declarat ministrul afacerilor externe al Canadei, Anita Anand, înainte de a ridica steagul ţării sale în faţa clădirii misiunii, în aplauzele unei delegaţii inuite din regiunea Nunangat venită special pentru această ocazie.
Ajuns vineri la Nuuk, consulul general al Franţei, Jean-Noël Poirier, şi-a preluat funcţia în aceeaşi zi. El s-a întâlnit cu prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen. „Dimensiunea politică a deschiderii acestui post este reală. Este chiar destul de evidentă, având în vedere actualitatea din ultimele luni, din ultimul an”, a subliniat Poirier într-o conferinţă de presă.
„Este o victorie pentru groenlandezi să vadă două ţări aliate deschizându-şi reprezentanţe diplomatice la Nuuk”, a declarat Jeppe Strandsbjerg, politolog afiliat Universităţii din Groenlanda. „Groenlandezii apreciază enorm sprijinul acordat în faţa remarcilor lui Trump”, a adăugat el.
Noua iniţiativă a lui Trump de a achiziţiona Groenlanda, unde Statele Unite au deja un consulat, a alarmat aliaţii europeni şi a stârnit dezbateri privind suveranitatea şi securitatea Arcticii.
Recenta criză a dus la stabilirea de către preşedintele american şi secretarul general al NATO a unui „cadru” pentru un acord privind viitorul insulei arctice, ale cărui contururi sunt încă neclare, în timp ce americanii, groenlandezii şi danezii se reunesc într-un grup de lucru.
Conţinutul discuţiilor nu este cunoscut, dar Danemarca şi Groenlanda refuză orice transfer de suveranitate. Ele au primit sprijinul europenilor, în special al Franţei, care se bucură că este prima ţară din UE care a deschis un consulat în Groenlanda. „Primul lucru este să-i ascultăm pe groenlandezi, să îi auzim, să îi lăsăm să ne explice în detaliu poziţia lor” şi să le confirmăm sprijinul Franţei, a explicat pentru AFP Jean-Noël Poirier, fost ambasador al Franţei în Vietnam, în momentul plecării sale spre Nuuk.
Consulul nu are încă un birou în care să se instaleze în acest oraş ce numără doar 9 cetăţeni înregistraţi în registrul francezilor din străinătate. „Nu mi-e frică de frig, de nopţile de 20 de ore. Anul trecut am fost în Libia şi am avut câteva situaţii periculoase. Am fost loviţi de obuze de mortier, dar aici nu voi avea nevoie de vestă antiglonţ sau de cască, cum era cazul la Tripoli, aşa că nu e nicio problemă”, a declarat el reporterilor.
Decizia Franţei de a deschide un consulat a fost anunţată pe 15 iunie, în timpul unei vizite a preşedintelui Emmanuel Macron în capitala Groenlandei, unde a venit să exprime „solidaritatea europeană” faţă de insulă, criticând deja intenţiile lui Donald Trump de a o anexa.
Canada anunţase încă de la sfârşitul anului 2024 că va deschide şi ea un consulat general pe imensul teritoriu arctic.
Deschiderea acestor reprezentanţe diplomatice „ne permite să-i spunem lui Donald Trump că agresivitatea sa faţă de Groenlanda şi Danemarca nu este doar o problemă pentru Groenlanda şi Danemarca, ci şi pentru aliaţii europeni, precum şi pentru Canada”, subliniază Ulrik Pram Gad, specialist în Arctica la Institutul Danez de Studii Internaţionale.
Pentru diplomaţia groenlandeză, deschiderea consulatelor – care depind oficial de ambasadele Franţei şi Canadei de la Copenhaga – este şi „o ocazie de a se antrena pentru independenţă prin relaţii directe”, notează Strandsbjerg. Este o formă de recunoaştere a autonomiei lor crescânde, definită în legea-cadru din 2009”, a arătat el.
„Groenlandezii vor lua în considerare, în cadrul propriului lor demers de obţinere a suveranităţii, stabilirea de contacte mai directe cu alte ţări europene”, menţionează şi Christine Nissen, analist al think-tank-ului Europa şi expert în probleme de securitate şi apărare.
Acest lucru permite „reducerea importanţei rolului Danemarcei prin diversificarea dependenţei Groenlandei faţă de lumea exterioară, astfel încât totul să nu mai vină doar din Danemarca, ci să existe mai multe relaţii la nivel economic, comercial, investiţional, politic etc.”, arată Pram Gad.
Groenlanda are reprezentanţe diplomatice la Uniunea Europeană din 1992, la Washington din 2014 şi la Reykjavik din 2017. La Nuuk, Islanda şi-a deschis consulatul general în 2013, iar Statele Unite în 2020. Între 1940 şi 1953, americanii au avut un prim consulat în liniştita capitală groenlandeză. Comisia Europeană a deschis un birou în 2024.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
