Guvernul a aprobat noua strategie națională privind prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, principalele cauze de deces și dizabilitate în România. Documentul prevede măsuri extinse de modernizare a serviciilor medicale, creșterea numărului de specialiști, extinderea centrelor de reabilitare și investiții în prevenție, cu obiective clare până în 2030.
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 (SNBCC) aprobată prin această Hotărâre a Guvernului urmărește creșterea nivelului de sănătate a populației și de reabilitare medicală a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare, prin creșterea calității serviciilor medicale în concordanță și cu recomandările ghidurilor internaționale de specialitate și acces mai facil și echitabil la serviciile medicale de specialitate, având în vedere că bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) au la ora actuală cel mai mare impact negativ în rândul populației, prin riscul, în special evitabil, de dizabilitate și mortalitate.
„Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce privește gestionarea la nivel național a afecțiunilor din această categorie, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare și neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel național, dar și principala cauză de dizabilități în rândul populației României, cu costuri considerabile pentru sistemul național de sănătate și pentru societate”, se arată în document.
Conform unui raport OECD, România se situează pe unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, cu o rată semnificativ mai mare decât media europeană, condiții în care Strategia vizează micșorarea acestor diferențe între starea de sănătate a românilor raportat cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.
„Pornind de la această realitate, obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia aprobată de Guvern au în vedere o abordare integrată în prevenția, depistarea și diagnosticarea timpurie a patologiilor cardiovasculare și cerebrovasculare, tratarea și monitorizarea lor, precum și asigurarea unor trasee optime de îngrijire al pacienților la serviciile medicale de specialitate, la standardele recomandărilor internaționale în domeniu”, transmite sursa citată.
Astfel, este prevăzută creșterea capacității de diagnostic și asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialiști și al formării de competențe și expertiză, dar și din punct de vedere al aparaturii necesare, precum și îmbunătățirea accesului echitabil al pacienților la programe de reabilitare cardiovasculară și cerebrovasculară.
În plus, Strategia promite prioritate dezvoltării sistemului informațional în sănătate, dar și programelor de cercetare și inițiativelor de inovare în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin intermediul finanțărilor nerambursabile și al parteneriatelor public-private naționale sau internaționale.
În acest sens, strategia își propune, printre altele:
- cel puțin 80% din spitalele județene vor avea o secție de cardiologie cu linie de gardă dedicată;
- înființarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienților cu BCC cronice în următorii 5 ani;
- creșterea cu cel puțin 20% a numărului de unități ATI dedicate tratamentului BCC;
- atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media țărilor europene;
- creșterea cu cel puțin 20% a finanțării pentru procedurile complexe;
- creșterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică la nivel național și modernizarea tuturor celor existente;
- îndrumarea a cel puțin 70% din pacienții eligibili externați din spitalele care tratează BCC să fie îndrumați către centrele de reabilitare medicală;
- cel puțin 50% dintre județe să dețină Centre de Prevenție a BCC;
- creșterea cu cel puțin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori;
- creșterea cu cel puțin 15% a numărului de fizioterapeuți, psihologi și asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară și neurologică;
- creșterea cu cel puțin 20% a numărului de consultații cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor județene;
- implementarea a cel puțin 3 măsuri de sprijin local în spitalele județene;
- dezvoltarea a cel puțin 2 aplicații mobile și platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puțin 20% dintre pacienți;
- asigurarea cel puțin a unui medic cardiolog la 1 patru în secțiile de cardiologie și cel puțin 1 medic la 3 Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci;
- reducerea cu cel puțin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare majore către centrele de intervenție;
- constituirea la nivel național a unui registru al pacienților cu risc vascular înalt.
„În ceea ce privește prevenția BCC, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum și acțiuni de promovare a unui stil de viață activ la orice vârstă și programe speciale pentru persoanele din categoriile cu risc cardiovascular crescut și cele cu dizabilități fizice”, mai transmite sursa citată.
Strategia se aliniază cu celelalte documente strategice din domeniul sănătății elaborate în cadrul PNRR și atinge toate punctele din Strategia Națională de Sănătate 2023–2030.
Editor : Ș.A.
