Guvernul ceh a anunţat luni că nu îl va include pe preşedintele Petr Pavel, fost înalt funcţionar al NATO, în delegaţia cehă de la summitul alianţei de luna viitoare de la Ankara, rupând astfel tradiţia şi declanşând o dispută juridică cu şeful statului, relatează Reuters.
Prim-ministrul Andrej Babis, liderul partidului populist ANO, care a pierdut alegerile prezidenţiale din 2023 în faţa lui Pavel, a declarat că este de datoria guvernului să-şi apere poziţiile, inclusiv cheltuielile reduse pentru apărare.
„Acesta este un summit foarte specific”, a declarat Babis într-o conferinţă de presă. „Probabil că nu va fi foarte plăcut pentru ţara noastră, dar avem responsabilitatea de a ne apăra poziţia”, a justificat el.
Conform Constituţiei cehe, preşedinţii au puteri limitate, iar politica externă este definită de guvern. Însă, de la aderarea la NATO în 1999, preşedinţii au condus aproape întotdeauna delegaţiile cehe la summiturile NATO, uneori împreună cu prim-miniştrii.
Pavel a fost un general de carieră care a condus armata cehă şi a ocupat, de asemenea, funcţia de şef al Comitetului Militar al NATO între 2015 şi 2018. El a insistat să participe la summitul din 7-8 iulie din capitala Turciei, Ankara.
Pavel este un susţinător ferm al Ucrainei, în timp ce cabinetul lui Babiş a redus sprijinul acordat.
Pavel urmează să facă declaraţii marţi cu privire la delegaţia de la Ankara, a anunţat biroul său. Recent, el spusese că va considera respingerea sa ca o încercare de a-i limita puterile de a reprezenta ţara în străinătate şi că va sesiza Curtea Constituţională în această privinţă.
Pavel se află în conflict cu guvernul, în special cu Partidul Şoferilor, un partid eurosceptic minoritar, de când a refuzat să numească unul dintre reprezentanţii acestuia în funcţia de ministru de externe.
Cehii se numără printre ultimii din NATO în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare, nereuşind să atingă pragul minim de 2% din produsul intern brut anul trecut.
Noul guvern al lui Babis a redus bugetul alocat apărării faţă de nivelurile propuse iniţial, ceea ce înseamnă că nici în acest an nu va atinge pragul minim. El a afirmat că nivelul minim ar trebui atins începând cu 2027.
Aliaţii din NATO au convenit să majoreze cheltuielile anuale de bază pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2035, plus un procent suplimentar de 1,5% pentru alte programe legate de apărare.