Guvernul francez condus de Francois Bayrou a pierdut, luni seara, votul de încredere în Adunarea Naţională franceză, o majoritate de 364 de deputaţi votând împotriva sa.
Este pentru prima dată în istoria celei de-a cincea Republici când un şef de guvern este înfrânt în urma unui vot de încredere, menţionează Le Figaro, citat de News.ro.
François Bayrou îşi va prezenta demisia în fața preşedintelui Republicii, Emmanuel Macron, marţi dimineaţă.
Preşedintele francez îşi pierde astfel al patrulea premier în decurs de numai 20 de luni.
Preşedintele „ia act” de căderea guvernului François Bayrou şi „va numi un nou prim-ministru în zilele următoare”, a anunțat Palatul Elysee.
Împotriva acordării încrederii au votat 364 de deputaţi din rândurile opoziţiei, mergând de la extrema dreaptă la extrema stângă. Numai 194 de deputaţi, proveniţi din rândul coaliţiei guvernamentale, au votat pentru.
François Bayrou a lansat luni în Adunare un ultim strigăt de alarmă privind situaţia economică a Franţei, a doua economie din UE, evocând o „probă a adevărului”, în condiţiile unei ‘supraîndatorări’ ajunse la 114% din PIB.
„Dominaţi de armate sau dominaţi de creditorii noştri din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a avertizat Bayrou de la tribuna Adunării Naţionale (camera legislativă inferioară), unde a angajat răspunderea guvernului pe proiectul de buget, ce prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026.
Toate privirile se îndreaptă acum spre preşedintele Macron, obligat să găsească un nou prim-ministru după decizia sa de a dizolva Adunarea Naţională în iunie 2024. Alegerile care au urmat au rezultat în trei blocuri (alianţa de stânga, centru-dreapta, extrema dreaptă) fără o majoritate în Adunare şi au aruncat ţara într-o instabilitate cronică.
Emmanuel Macron a exclus deocamdată posibilitatea unei noi dizolvări a Adunării Naţionale.
Organizarea de noi alegeri „nu este o opţiune, ci o obligaţie”, a declarat luni Marine Le Pen, al cărei partid RN şi aliaţii săi sunt creditaţi, în caz de anticipate, cu 33% din sufragii, în faţa stângii şi a taberei prezidenţiale.
La rândul său, Partidul Socialist a repetat în ultimele zile că stânga, plasată pe locul al doilea la ultimele legislative, ar trebui să preia şefia guvernului.
„Noi suntem pregătiţi, să vină să ne caute”, a spus preşedintele grupului socialist din Adunare, Boris Vallaud, referindu-se la Emmanuel Macron.
„Problema actuală în Franţa este că fiecare (dintre partide) are linii roşii (care) fac total imposibilă formarea unei coaliţii. Nu există o coaliţie majoritară care să poată rezista”, a apreciat pentru AFP Mathieu Gallard, de la Institutul de sondare Ipsos.
Într-un context de sfidare generalizată faţă de Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate a atins cel mai scăzut nivel de la accederea la putere în 2017 (77% dintre francezi sunt nemulţumiţi, conform unui recent sondaj), există mai multe scadenţe care ar pleda pentru o vacanţă scurtă.
O mişcare cetăţenească născută în vară pe reţelele sociale sub sloganul ‘Să blocăm tot’, susţinută de unele sindicate şi de stânga radicală, a chemat la paralizarea ţării miercuri.
Ansamblul organizaţiilor sindicale a chemat la grevă şi manifestaţii pe 18 septembrie.
Vineri, agenţia de notare Fitch urmează să anunţe ratingul datoriei franceze, cu o posibilă retrogradare în contextul de incertitudine actual.
Editor : M.B.
