Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru funcția de primar general al Capitalei, rămas vacant după ce Nicuşor Dan a fost ales preşedinte al României.
Referitor la subiect, premierul Ilie Bolojan a anunţat, joi seară, că în acest an nu mai pot fi organizate alegeri la Bucureşti dacă săptămâna viitoare nu va fi adoptată o hotărâre de Guvern în acest sens, iar Coaliţia nu ajunge la un acord pe acest subiect.
Reclamanţii – Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului – cer instanţei, în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, să oblige Guvernul să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, scrie News.ro.
„Mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, argumentează ei, acuzând ”o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales”.
Alexandru Pânişoară este preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului, care a iniţiat numeroase acţiuni în instanţă împotriva lui Nicuşor Dan şi a administraţiei sale în perioada în care era primar general . În 2024, Pânişoară a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist. Dan Podaru a fost membru PNL şi consilier local PNL la sectorul 1, însă în ianuarie 2024 a demisionat şi din funcţie şi din partid, formulând acuzaţii ce cenzură şi non-combat politic, menite să o favorizeze pe Clotilde Armand. Alături de Pânişoară, a deschis lista PER la parlamentare în Capitală. Florin Alexandru Dumitrescu a fost consilier general PNL în perioada 2016 – 2020.
Solicitările către instanță
În cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită să fie constatată „nelegalitatea pasivităţii Guvernului României şi a Autorităţii Electorale Permanente cu privire la obligaţia prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul Bucureşti”.
De asemenea, cer ca AEP să iniţieze procedurile corespunzătoare prevăzute de lege şi să formuleze către Guvern propunerea referitoare la data alegerilor pentru Primăria Capitalei.
Totodată, solicită ca instanţa să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti.
„Să aplicaţi amenda cominatorie prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere in îndeplinirea obligaţiilor pozitive ale autorităţilor publice pârâte”, este o altă solicitare a reclamanţilor.
AEP şi Guvernul ar urma să fie obligaţi şi la plata cheltuielilor de judecată, ”având în vedere, refuzul nejustificat de a organiza alegerile pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, vacantă în urma demisiei domnului Nicuşor Dan, începând cu data de 26 mai 2025”.
Argumentele reclamanților
Reclamanţii afirmă că, odată cu emiterea ordinului Prefectului Municipiului Bucureşti prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar general, funcţia a devenit vacantă.
„Din acel moment, Guvernul României avea obligaţia expresă, derivată din art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile. Deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor. Astfel, mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”.
În opinia lor, această pasivitate administrativă nu reprezintă doar o încălcare a legii, ci şi o negare a voinţei politice a cetăţenilor. ”Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales. Lipsa unei reacţii din partea autorităţilor publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând direct ordinea de drept şi principiul suveranităţii populare”, spun ei.
Reclamanţii consideră că obligaţia imperativă de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la constatarea vacanţei funcţiei de primar ”nu este una facultativă sau de oportunitate, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare generează nelegalitatea continuării interimatului şi a actelor administrative emise ulterior termenului”.
„Mai mult decât o simplă obligaţie administrativă, această datorie legală reprezintă o obligaţie pozitivă a statului, consacrată de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretată în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – Matthews c. Regatul Unit, Podkolzina c. Letonia şi Tanase c. Moldova. Curtea a arătat că dreptul la alegeri libere nu se reduce la o garanţie formală, ci presupune o acţiune pozitivă a autorităţilor pentru a asigura efectivitatea acestuia. A nu organiza alegeri în termenul stabilit prin lege echivalează cu o ingerinţă directă în substanţa dreptului de vot”, argumentează contestatarii.
„Refuzul Guvernului și AEP e contrar statului de drept și democrației”
Ei adaugă că principiul legalităţii şi caracterul strict al normelor de drept public, consacrat de doctrina juridică şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale impun o interpretare restrictivă a competenţelor autorităţilor publice.
„Unde legea distinge, nu se poate interpreta prin analogie; iar unde legea impune un termen, puterea executivă nu poate pretinde libertatea de a-l ignora. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 1731/2016, a statuat că pasivitatea autorităţilor administrative în emiterea actelor obligatorii legale constituie un refuz nejustificat, susceptibil de control judecătoresc”, susţin reclamanţii.
În acest context, ei declară că refuzul Guvernului şi al AEP de a-şi exercita atribuţiile reprezintă un refuz tacit de a aplica legea, contrar principiilor statului de drept şi democraţiei constituţionale.
„Această acţiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică şi respectul faţă de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetăţenilor la legalitate, la transparenţă şi la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăţi libere, iar a-l refuza prin inacţiune echivalează cu o atingere adusă însăşi esenţei democraţiei”, conchid reclamanţii în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel Bucureşti.
Editor : Ana Petrescu
